„Ne ignorăm propria moarte”- aşa traduc medicii de familie neimplicarea, deopotrivă a autorităţilor, cât şi a noastră, în prevenirea cancerului de col uterin. 2.000 de femei mor anual din cauza unei infecţii cu HPV nedepistate la timp sau ignorate. Cu toate acestea, când este vorba de vaccinarea fetiţelor cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani, care ar putea preveni apariţia ulterioară a bolii, părinţii sunt reticenţi, iar Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cele două instituţii care ar trebui să se implice în informarea populaţiei, nu fac mare lucru. În unele şcoli cursurile de educaţie sexuală au fost transformate în lecţii de educaţie religioasă, iar în altele nu există personal specializat pentru a explica importanţa vaccinării anti-HPV. Cu ocazia Săptămânii Europene a Imunizării, în cadrul platformei „Împreună pentru viață – sănătate prin cunoaștere”, specialiştii trag un nou semnal de alarmă cu privire la pericolul cancerului de col uterin și importanţa prevenirii acestuia.
Începând cu anul 2013, cele două metode principale de prevenţie a cancerului de col uterin – vaccinarea împotriva HPV și screening-ul periodic – sunt prevăzute și în legislaţia din România.
Screening-ul este disponibil femeilor cu vârsta între 25 și 64 de ani, printr-o scrisoare de trimitere oferită de medicul de familie. Printr-o monitorizare corectă a pacientelor, screening-ul periodic ajută în prevenirea unui număr mare de cazuri de cancer de col uterin, eficientizând, astfel, şi costurile sistemului de sănătate.
Vaccinarea împotriva HPV are caracter opţional, este prevăzută gratuit pentru fetele cu vârsta între 11 și 14 ani, printr-o solicitare scrisă, depusă de părinţi, la medicul de familie. Vaccinul tetravalent protejează împotriva tulpinilor 16 și 18, responsabile de 70% din totalul cazurilor de cancer de col uterin, dar și împotriva tulpinilor 6 și 11 care provoacă 90% dintre cazurile de condiloame genitale.
Costul unei doze de vaccin anti-HPV este de aproximativ 500 de lei (plus 10-20% în funcţie de adaosul farmaciei de unde este cumpărat). Vaccinarea presupune administrarea a 3 doze separate.
Fără licitaţie pentru doze, deşi există 2.000 de cereri
„Anul trecut, vaccinarea împotriva HPV a fost reintrodusă în Calendarul de Imunizări, ca şi vaccinare opţională, gratuită, pentru fetele cu vârste între 11 și 14 ani, cu dată efectivă de începere - 1 octombrie 2013. Odată cu anunţarea acestui program de imunizare, SNMF a dezvoltat un program de informare asupra pericolelor virusului HPV, atât în rândul medicilor, cât și în rândul părinţilor, tocmai din dorinţa de a reduce mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. În doar 2 luni de la începerea programului nostru de informare, medicii de familie au primit aproximativ 2.000 de cereri din partea părinţilor. Acest lucru ne demonstrează faptul că pericolele bolii sunt conştientizate de un număr din ce în ce mai mare de părinţi, că avantajele vaccinării sunt evidente pentru aceştia şi că există cerere, ceea ce ne motivează să continuăm munca noastră. Avem nevoie de o implicare activă a autorităţilor din sănătate şi educaţie, astfel încât să reuşim să facem acest program funcţional. În caz contrar, cancerul de col uterin va ucide, în continuare, în România”, declară dr. Rodica Tănăsescu (foto), preşedinte al Societatăţii Naționale pentru Medicina Familiei (SNMF).
Însă cum până la fapte e cale lungă, programul de informare s-a izbit de lipsa vaccinurilor. Cele 2.000 de cereri ale părinţilor nu au fost satisfăcute nici până în prezent. Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să organizeze licitaţie pentru achiziţionarea vaccinurilor, însă a motivat lipsa de solicitări pentru a nu demara un anunţ concret în acest sens.
România, „fruntaşa” Europei
În cadrul Programului SNMF de prevenţie a cancerului de col uterin, iniţiat la finalul anului 2013, au fost organizate 25 seminarii de informare și educare în toate regiunile țării. „Cancerul de col uterin este singurul tip de cancer care poate fi prevenit printr-un vaccin. Însă România este, în continuare, fruntaşă, atât în ceea ce priveşte incidenţa, cât şi mortalitatea. Pierdem 6 femei zilnic în lupta cu această boală, timp în care, alte ţări europene, cum ar fi Elveţia sau Belgia, au ales prevenţia și au implementat programe naţionale de vaccinare încă din 2006. Medicii de familie susţin, în continuare, programele de informare şi conştientizare a populaţiei, însă implicarea autorităților este vitală în implimentarea efectivă a acestor programe de prevenție”, spune dr. Cristian-Sever Oană, medic primar Medicină de Familie.
Statisticile sumbre sunt favorizate şi de lipsa de informare a părinţilor, care, după cum le spune unul sau altul, refuză să îşi vaccineze fetele, fără să asculte argumente logice şi exemplele ţărilor care au luptat eficient contra acestei boli. Mai mult, lupta politică şi schimbarea guvernelor a lăsat acest program fără susţinere, deşi lansarea lui în 2007 a fost primită cu destul optimism.
La ei se poate...
Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer la femeile cu vârste între 15 și 44 de ani. Țara noastră înregistrează cea mai mare rată a incidenței, dar şi a mortalităţii cauzate de cancerul de col uterin din Uniunea Europeană. La nivel mondial, ţările cu sisteme de sănătate solide dezvoltă cele mai de succes campanii de prevenţie a cancerului de col uterin. De exemplu, SUA, Elveţia şi Belgia au implementat programul de vaccinare dedicat fetelor începând din anul 2006; Australia, Portugalia şi Germania din anul 2007; Danemarca din anul 2008; Statele Unite oferă vaccinul gratuit şi băieţilor, începând din anul 2009.
Statistici sumbre
• 3.000 de cazuri de cancer de col uterin apar anual
• 2.000 de femei mor anual din cauza acestei maladii care poate fi prevenită printr-un simplu vaccin
• 40.000 de cazuri - existente în orice moment în România
• 70.000 de femei au fost vaccinate anti-HPV în 7 ani
