APMGR: Taxa clawback ar trebui să fie cu cel puţin o treime mai mică decât nivelul transmis de Casă
O parte din acest procent provine din erorile CNAS, iar o parte - din aplicarea taxei la preţul de raft, nu la cel de producător

Producătorii de medicamente generice spun că CNAS le umflă taxa clawback, în condiţiile în care datele transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu sunt corelate cu vânzările raportate de aceştia.
Potrivit lor, taxa clawback ar trebui să fie cu cel puţin o treime mai mică decât nivelul transmis, întrucât datele CNAS sunt eronate, iar supraimpozitarea se face la preţul de raft, companiile producătoare fiind obligate astfel să plătească această taxă pentru venituri pe care nu le realizează.
"Plătim cu 30% mai mult decât ar fi trebuit. O parte din acest procent provine din erorile CNAS, iar o parte - din aplicarea taxei la preţul de raft, nu la cel de producător", a declarat Dragoş Damian, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Potrivit lui, preţul de producător reprezintă 70-80% din preţul de la raft, taxa fiind plătită astfel şi pentru veniturile realizate, de fapt, de distribuitori şi farmacii.

"Nu există o corelaţie între vânzări şi clawback"

În plus, calcularea taxei nu se face în funcţie de veniturile înregistrate de fiecare companie în parte, ci se calculează un coeficient pentru întreaga depăşire a bugetului care, după aceea, se aplică la consumul înregistrat de fiecare producător. Astfel, dacă un producător înregistrează o creştere mai mare a vânzărilor, ceilalţi producători plătesc şi pentru avansul raportat de acesta, coeficientul fiind unul global.
"Nu există o corelaţie directă între vânzările producătorilor şi taxa clawback", a mai spus Dragoş Damian, adăugând că CNAS nu oferă nicio informaţie pe care companiile să o poată verifica.
"Casa poate să dea orice cifră", a spus preşedintele Asociaţiei, explicând că doar în Justiţie pot să afle producătorii de ce au plătit o anumită sumă.
Potrivit lui, datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt eronate întrucât colectarea lor nu este una corectă.
Întrebat cât la sută din taxa clawback este plătită de producătorii de medicamente generice şi cât de cei de inovative, Dragoş Damian ne-a precizat că se păstrează proporţia din piaţă a consumului: 25% generice, 75% medicamente originale.

1,2 miliarde lei, clawback-ul estimat pentru acest an

Pentru acest an, bugetul alocat medicamentelor este de 6 miliarde de lei, echivalentul consumului de acum 4-5 ani. Potrivit calculelor făcute de autorităţi, taxa clawback pentru acest an este estimată la 1,2 miliarde lei.
"Consumul de medicamente pentru 2014 este estimat la 7,2 miliarde lei, inclusiv clawback. În 2013, consumul a fost de 7,6 miliarde lei, peste estimările pentru acest an", ne-a mai spus Dragoş Damian, adăugând însă că, în trimestrul 1, consumul a fost de 1,8 miliarde lei, fiind în graficul făcut de autorităţi.

Statul - cel mai mare client al producătorilor de medicamente

Chiar dacă taxele sunt destul de mari, iar calcularea lor nu este atât de corectă, producătorii cam trebuie să joace după regulile impuse, în condiţiile în care cel mai mare client al lor este statul, prin sistemul de compensate.
Bogdan Glăvan, profesor de Economie, explica pentru Curierul Naţional, în luna februarie, că relaţia dintre stat şi producători este una clientelară, în care industria farma câştigă mai mult decât ar câştiga
într-o piaţă concurenţială, liberă. În plus, producătorii de medicamente, indiferent cât de ostilă ar fi taxarea, reuşesc să realizeze printre cele mai mari marje de profit, relaţia cu statele care plătesc medicamentele compensate fiind motorul principal de profit. La nivel mondial, producătorii de medicamente au o rată medie a profitabilităţii de 17,4%, potrivit datelor disponibile pe Yahoo Finance. În sectorul producătorilor de medicamente generice, marja de profit este mult mai mică, însă, de 4,2%.

Sursa