Oficialii din Sănătate au relaxat mult criteriile de selecție pentru laboratoarele care vor să obțină bani de la stat. Orice centru privat va putea încheia contracte cu casa de asigurări, indiferent dacă are aparatură numai bună de casat sau acreditări după ureche. Consecința: acuratețe scăzută și fraudă masivă cu analize

Anul 2014 a însemnat o dublare a bugetului pentru servicii paraclinice (analize medicale), de la 376 milioane de lei, în 2013, la 750 de milioane de lei. O măsură aparent bună, care le garantează românilor că vor putea să își facă analizele gratuit pe tot parcursul unei luni, fără riscul de a se epuiza plafoanele în primele zile.

Din nefericire, odată cu creșterea plafoanelor, oficialii din Sănătate au coborât și garda în ceea ce privește criteriile de selecție a laboratoarelor ce vor avea contracte cu casele de asigurări. Asta înseamnă că numai cine nu va vrea nu va avea acces la bani, indiferent dacă au aparatură de pe vremea lui Pasvante sau acreditări obținute prin șpagă.

Marile laboratoare, care au investit masiv în tehnologii noi, se simt discriminate și atrag atenția că actul medical va avea de suferit, în condițiile în care și acum avem o reală problemă cu rezultate diferite de la un laborator la altul. În plus, pentru că medicii și pacienții au deja o listă de centre în care au încredere, laboratoarele „de garsonieră” vor fi tentate să fraudeze fondul de asigurări, pentru că nu vor atinge volumele necesare supraviețuirii pe piață. Un exemplu este chiar centrul privat Eurosanity, unde procurorii au descoperit, anul trecut, o fraudă de milioane de euro constând în rețete și analize false.

Vechiturile, evaluate la fel ca ultimele tehnologii

În ultimul timp, oficialii CNAS au dus o adevărată campanie de imagine din care înțelegem că sistemul medical își revine și începe să lucreze în favoarea pacientului. Vom merge periodic la medic, care ne va face dosare ce urmăresc evoluția stării de sănătate, însă ce nu se spune este că rezultatele analizelor noastre vor fi din ce în ce mai proaste, fiind efectuate în laboratoare „de garsonieră”, cu acces tot mai facil la contracte cu fondul de asigurări.

Orice laborator sau furnizor de servicii medicale care vrea să obțină un contract cu Casa va depune un dosar, care va fi evaluat în funcție de mai multe criterii, iar în final i se va face un punctaj, pe baza căruia se va stabili plafonul la care are dreptul. Dacă până în 2014, punctajele respectau o logică matematică, ce spunea că cel mai nou și performant aparat primește cel mai mare număr de puncte, iar orice aparat mai vechi de zece ani este inutil și trebuie înlocuit, începând din acest an, furnizorii de servicii paraclinice (analize de laborator) vor primi același număr de puncte, chiar dacă aparatele din dotare sunt din anii `60 și nu se mai folosesc nici în țările în curs de dezvoltare.

Logica de până acum încuraja progresul medical și obliga furnizorii să țină pasul cu tehnologia dacă voiau bugete mari, garantându-se astfel precizia analizelor decontate din banii statului.

Potrivit noilor criterii de selecție din Contractul- Cadru pe 2014-2015, toată lumea e acum pe picior de egalitate, atât cei care au investit 150.000 de euro într-un aparat nou, cât și cei cu tehnologii uzate moral sau cu aparatură de la fier vechi. Consecința: va exista o invazie de laboratoare-fantomă, care vor primi plafoane mai mari decât până acum.

Punctaj mai bun pentru aparate vechi De asemenea, pentru prima dată, se vor acorda punctaje pentru cei care dețin microscoape sau termostate, adică aparate pe care orice laborator elementar ar trebui să le dețină și fără de care e practic imposibil să faci cele mai simple analize.

„Scopul: firmele de garsonieră sau de apartament, cum vreți să le ziceți, să aibă punctaje cel puțin egale cu ale furnizorilor care în ultimii ani au fost obligați să investească în aparate cât mai noi”, susțin surse din industrie. Totodată, se vor prefera metodele semi-automate și mai ieftine, în dauna celor complet automate, care erau regula până în 2013, având o precizie mult mai mare.

Dacă în 2013, laboratoarele cu aparatură semi-automată primeau doar 5 puncte, în 2014, vor primi de două și chiar de trei ori mai multe puncte pentru astfel de aparate. Asta deși tendința în Occident este ca laboratoarele să se automatizeze, tocmai pentru a elimina suspiciunile.

„În laboratoarele noastre, automat, toate probele vin automat, aproape că a fost exclusă resursa umană din această schemă, iar rezultatele se dau electronic. Cu cât e mai vechi aparatul și nu i se bagă nici reactivii potriviți, cu atât acuratețea rezultatelor va lăsa de dorit”, subliniază Robert Chițan, director de promovare și dezvoltare Gral Medical, centru ce deține laboratorul cu cel mai mare volum de analize din Capitală.

Acesta susține că prin astfel de măsuri, ne întoarcem la „haosul de acum cinci ani”, când „toată lumea spunea că face analize de laborator, iar aceeași analiză avea patru tipuri de interpretări”.

Fraudă cu analize pentru morți

În ultimii cinci ani, CNAS a încurajat laboratoarele să investească în tehnologie dacă vor acces la bani publici, impunând criterii de selecție dure. Astfel, laboratoarele mari s-au cernut în mod natural de cele „de la colț de stradă”. „În toată această perioadă s-au făcut eforturi să se implementeze protocoale în laboratoarele mari, iar cele ineficiente au dispărut de pe piață, pe baza feedback-ului pacienților și al medicilor. Lumea și-a dat seama că prețul mic nu înseamnă neapărat analize de calitate”, spune Robert Chițan, reprezentantul Gral. Tocmai pentru că există deja o listă de laboratoare care prezintă încredere pe piață, este greu de crezut că laboratoarele de apartament vor reuși să aibă volumele de muncă necesare, iar pentru a supraviețui, vor fi nevoite să recurgă la fraudă: analize pentru morți sau pentru pacienți care nu beneficiază în mod real de ele.

Acreditările luate prin șpagă, preferate standardului UE

În afară de punctajele acordate pentru aparatură, și nivelul de calitate impus furnizorilor de servicii paraclinice a scăzut de la 70%, în 2013, la 50%, în 2014. Astfel, dacă anul trecut, orice laborator care deținea acreditare RENAR pentru ISO 15189 – standard unic și unanim acceptat în UE – primea un punctaj mai mare pentru fiecare analiză acreditată, adică un plafon acordat în proporție de 70%, anul acesta, procentul scade la 50%.

În același timp, observăm o creștere a criteriului de selecție pentru furnizori de la 30% la 50%, dacă dețin „scheme de intercomparare”, adică niște certificate oferite de unele firme specializate (în jur de 20, notificate de Ministerul Sănătății). Cum s-ar traduce concret acest lucru pentru pacienți?

„Practic, în 2013, ceea ce conta era o acreditare foarte greu de obținut chiar și pentru cei mai serioși furnizori, după un standard UE, instituția care o acorda fiind cunoscută pe piața de profil ca un fel de bau-bau imposibil de corupt. Ei bine, în 2014, se pune accent pe o schemă de intercomparare, un certificat uneori pur formal, obținut fără nicio verificare minimală. Dacă plătești factura, primești certificatul, iar concluzia e întărită de faptul că în Contractul-Cadru se spune clar că CNAS este obligată să verifice dacă furnizorul a achitat serviciile. O casă de asigurări ar trebui să verifice dacă se prestează servicii de calitate, nu dacă un furnizor își achită facturile”, ne-au declarat aceleași surse, sub protecția anonimatului.

Pacienții vor cere reevaluarea criteriilor

Instituția care acreditează standardul UE – RENAR – impune verificări de funcționare și precizie foarte riguroase, iar pacienții au învățat deja cât cântărește o astfel de acreditare în alegerea unui laborator. „Ca și pacienți, recunoaștem exigența acestei instituții și cred că laboratoarele bune se vor selecta pe baza adresabilității.

În România, nu cunoaștem o altă instituție mai pertinentă decât RENAR, chiar am asistat la controalele lor, știm criteriile impuse. Ceea ce ne îngrijorează este faptul că riscăm să ajungem la fenomenul analizelor neefectuate sau scoase din burtă, pentru că aceste laboratoare nu vor avea volume mari. Casa de asigurări trebuie să fie cu ochii pe ele. Aici e marea greșeală făcută de CNAS, că nu a venit cu criterii selective, cum ne-am fi dorit noi, pentru a avea garanția certitudinii unei analize”, ne-a declarat și Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor cu Cancer. Acesta intenționează să trimită o adresă către Asociația Laboratoarelor din România pentru a cere o reevaluare a acestor criterii.

Haosul rezultatelor: pacienți sănătoși, „bolnavi” de cancer sau hepatită

Fenomenul rezultatelor contradictorii ale analizelor este unul actual, mai ales în cazul laboratoarelor din provincie, care sunt dotate cu aparatură veche, semi-automată și, tocmai pentru că nu au volume mari, folosesc reactivi proști.

Cazurile în care pacienții au fost diagnosticați cu boli grave - leucemie, hepatită B sau C – care s-au infirmat în urma unor analize efectuate în centre mari, nu sunt deloc puține. „Am avut pacienți cărora li s-a spus în provincie că suferă de leucemie, în urma unor analize eronate, și au picat psihic, sau cazuri în care valorile markerilor tumorali fie au fost înspăimântătoare, fie în limite foarte mici. Este o mare incertitudine vizavi de laboratoarele mici”, spune reprezentantul pacienților Cezar Irimia.

Sancțiuni mai dure pentru greșeli

Pentru a evita această situație, toate laboratoarele mari ar trebui să fie obligate să facă o validare externă. „Concret, să se raporteze la un alt laborator de referință. În America, este prevăzut ca, dacă un laborator dă un rezultat care te sperie, iar un altul spune că ești sănătos tun, să se repete analiza la un laborator, numit de referință, iar cel care a greșit să plătească și celelalte două analize”, spune expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu.

Acesta este de părere că, pentru populația Bucureștiului, ar fi suficiente doar patru laboratoare mari. „În Köln, există un singur laborator de analize, care deservește toate unitățile spitalicești din oraș și din împrejurimi. Nu se mai pune problema să faci analizele în ambulator, apoi dacă te internezi, să le repeți, pentru că medicul din spital nu are încredere în ele”.

Sursa