Interviu cu directorul general Merck Sharp&Dohme Romania - Fabrizio Giombini -

De șase ani, România a fost scoasă de pe harta inovării medicale. Pacienții nu au acces la descoperirile tehnologiei farmaceutice făcute după anul 2000. Chiar dacă s-au făcut progrese importante în unele domenii terapeutice, acestea nu au ajuns la pacienții din România.

L-am întrebat cum se vede situația din perspectiva unei mari companii farmaceutice care a investit în țara noastră pe Fabrizio Giombini, director general al MSD România.

-Industria farmaceutică din România trece prin momente dificile în lipsa actualizarii listei de medicamente compensate și a existenței unei taxe claw-back ce crește de la un trimestru la altul, începând cu ultimul trimestru al anului 2013. Chiar și pentru o țară supusă  constrângerilor bugetare, așa cum sunt multe alte țări, situația din România nu are echivalent la nivelul Uniunii Europene.

-Nici în Bulgaria?

-Nu. România este singura țară din Uniunea Europeana care nu a inclus noi terapii în lista de medicamente compensate, în ultimii șase ani. Ceea ce înseamnă că pacienții românii nu au mai beneficiat de terapiile inovatoare descoperite în ultima perioadă, deși celelalte țări europene au compensat o parte din aceste tratamente. Compensarea medicamentelor orfane, produsă recent, este singurul semn pozitiv din ultimii șase ani, referindu-ne strict la lista de medicamente compensate. După cum bine știți, la momentul actual, o noua metodologie de evaluare a noilor molecule este în curs de aprobare de către autoritațile din domeniul sănătății. Asociațiile din industria farmaceutică colaborează cu autoritățile pentru a găsi cea mai bună soluție de implementare a noii metodologii. Suntem încrezători că situația se va debloca, si că autoritățile vor implementa o nouă listă de medicamente gratuite și compensate începând cu toamna acestui an, conform declarațiilor lor recente.

-Putem vorbi despre o concurență incorectă? Unele companii au apucat să-și vadă medicamentele pe listă, altele nu mai au șansa de atâta vreme.

-Este adevărat, în prima parte a anului 2014, lista de medicamente compensate a fost actualizată cu terapii orfane. Este un lucru extrem de benefic pentru pacienții români care au nevoie de aceste terapii. De asemenea, este un semnal pozitiv din partea autorităților, dacă ne gândim că în ultimii sase ani nu a mai existat nici o actualizare a listei de medicamente compensate. Totuși, în lipsa unei rambursări care să includă și celelalte molecule aflate în așteptare, există și riscul ca unele produse, înregistrate acum 3 - 4 ani, ca medicamente noi, inovatoare, să devină ”vechi” și să fie promovate terapii care au intrat în piață mai târziu. Blocajele artificiale distorsionează piața. Dar principala problemă îi privește pe pacienții români care nu au acces la medicamente ce stau pe lista de așteptare, spre a fi compensate, medicamente care le-ar putea îmbunătăți calitatea vieții.

-De exemplu?

-De exemplu, MSD a înregistrat în România un nou medicament  pentru hepatita C care nu doar tratează, ci vindecă definitiv boala, în cazul unor anumite categorii de pacienți. Este ultima speranță în cazul pacienților care nu au răspuns pozitiv la terapiile disponibile în acest moment în România. Pentru ei este o problemă de viață și de moarte. Fiecare zi de așteptare îi costă luni de viață. Noua listă ar permite salvarea a mii de vieți, ar reduce costurile, atât cele sociale, cât și pe cele medicale, directe. În loc să ajungă la ciroză și, în cel mai fericit caz la transplant, pacientul se vindecă, scapă definitiv de virus, ca să continui cu exemplul legat de hepatita C.

-Când ar putea fi lista gata? Vă bazați pe noua listă pentru a crește, economic vorbind?

-Ministrul Sănătății a promis public că lista nouă va fi gata până la sfârșitul anului. Trebuie să recunoaștem că suntem, la fel ca toate companiile, o firmă care trebuie să aibă vânzări și să facă profit, pentru a putea reinvesti în cercetare și pentru a descoperi noi medicamente. Creșterea nu va fi, însă, una importantă, dacă se va publica noua listă. Aceste medicamente revoluționare care au fost blocate timp de 6 ani nu vor fi folosite pe scară largă, ci doar pentru anumite grupe de pacienți. Noua listă ar însemna  o creștere moderată pentru industria farmaceutică din România, dar pentru pacientul care are viața în pericol va fi o soluție salvatoare.

-Unele firme și-au restrâns operațiunile în România. Există riscul ca mari companii să plece?

-Într-adevar, acest risc există. Sunt situații în care unele companii au renunțat la top managementul local, ele fiind conduse acum de manageri regionali. Ce pot să vă spun este că MSD nu are în plan să părăsească România, deși industria farmaceutică trece prin momente dificile. Compania MSD are și o misiune pe plan umanitar, nefiind, totuși, strict ghidată de profit. Atâta vreme cât o să ni se permită să funcționăm în paramentri rezonabili, vom continua să investim în România. Eu sper că guvernul ne va oferi posibilitatea de a crește pe această piață, astfel încât companiile din industria farmaceutică să poată continua investițiile în cercetare pentru descoperirea de noi tratamente inovative.

-Există spațiu de manevră?

-Îmi dau seama că bugetul nu poate crește, față de anul trecut, așa cum se întâmplă în alte țări, sau cum se întâmpla înainte de criză. Dar prioritățile pot fi rearanjate într-o alta manieră. Știu că nu e popular, în an electoral, să reduci cheluielile care nu sunt necesare, dar domeniul sănătății ar trebui sa fie unul prioritar pentru factorii decizionali având în vedere faptul că acesta poate aduce, rapid, o creștere a speranței de viață și a altor indicatori, a calității terapiei din sistemul sanitar românesc. Știu că guvernul este forțat de cei trei parteneri internaționali ai României, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, să mențină cheltuielile la un nivel scăzut, dar poate face reforme care să conducă la o administrare mai eficientă a fondurile existente. Am discutat cu specialiști de la Comisia Europeană care lucrează cu Guvernul României, am înțeles că nu poate fi crescut deficitul. Cum spuneam, nu renunțăm la prezența în România, vrem să colaborăm cu autoritățile și chiar o facem. În prezent, prin intermediul taxei clawback (care începând cu anul 2014 se situează la un nivel de aproximativ 20%), companiile farmaceutice contribuie în mod real la finanțarea sistemului de sănătate din România. Această taxă este suportată,  în întregime,  de companiile producătoare. Putem gândi și alte scheme de finanțare, în parteneriat cu Guvernul, cu condiția ca autoritățile să nu privească sistemul de sănătate ca și un cost sau o cheluială în plus, ci ca o oportunitate de a îmbunătăți rapid calitatea vieții în România. Este esențial să avem condiții minime pentru a putea rezista pe piață și a oferi soluții inovatoare pacienților.

-Cum este piața românească, în comparație cu cea din țara dv. natală, Italia?

-Sunt anumite asemănări. Înainte de a veni în România credeam că Italia este o țară dificilă din punct de vedere al politicilor de acess pe piață a noilor medicamente. Trebuie să recunosc că și în România este un mediu provocator. Italia se confruntă și ea cu măsuri de reducere a cheltuielilor și există presiuni pentru reducerea cheltuielilor farmaceutice. Totuși, pacientul italian are acces la ultimele decoperiri în materie de tratamente. Chiar dacă încearcă să limiteze cheltuielile, nu o fac prin blocarea accesului pacienților la produsele vitale.

-Care este cea mai mare problemă cu care vă confruntați?

-Lipsa de predictibilitate și de sustenabilitate care afectează în mod serios industria farmaceutică. De asemenea, metodologiile se schimbă foarte rapid și este dificil să realizezi planuri pe termen lung.

-Care ar fi planurile de dezvoltare?

-Local, avem patru noi molecule terapeutice care asteaptă să fie incluse în lista medicamentelor compensate. Un  produs de ultimă generație pentru tratamentul hepatitei C, unul utilizat în terapia diabetului, unul în tratamentul bolilor autoimune și încă unul, foarte important, în oncologie. La nivel global, cercetătorii MSD au deschis noi orizonturi terapeutice în diabetologie, împotriva HIV, o nouă clasă de medicamente anti-SIDA, și o nouă generație de medicamente utile în tratamentul Alzheimerului. În plus, laboratoarele MSD avansează rapid cercetarea în ceea ce privește un produs de ultimă generație în tratamentul cancerului, care va fi lansat în circa un an și jumătate, și care va revoluționa terapia melanomului.

-Anticipați o creștere a pieței farmaceutice?

-Noi am avut rezultate pozitive cu produse anti-reumatice, anti-diabetice și pentru  terapia hepatitei, dar așteptările, pentru anul 2014, nu sunt foarte optimiste. Dacă veți observa cifrele companiilor farmaceutice, pentru anul 2014, din principalele 10 companii, șase au cifre negative. Chiar și piața farmaceutică este în acest moment în scădere. Acest lucru este în contradictie cu tendința globală. Cifrele negative ar putea să intereseze companiile, veți spune, dar de fapt ele ar trebui să conteze și pentru alti actori ai sistemului de sănătate din România. Înseamnă că pacienții din România nu au acces la medicamente validate de practica medicală din țările europene. Nu putem vorbi despre îmbunătățirea serviciilor medicale, fără îmbunatățirea accesului pacienților la terapii inovative.

-Sunt o soluție genericele?

-Se pune des această întrebare: sunt genericele importante? Da, sunt. Pe lângă importanța lor medicală, unele țări încurajează utilizarea medicamentelor generice pentru a reduce costurile. Cu toate acestea, conform unor analize europene, România este una din țările europene cu un consum de medicamente generice destul de ridicat.