Pachetul de bază - care stabileşte ce boli sunt tratate în spital şi ce patologii ajung la medicul de familie sau la specialist - ar fi trebuit să pună ordine în sistemul de sănătate. În schimb, la doar o lună de la implementare introducerea noului sistem s-a dovedit a fi ineficient.

În unităţile sanitare e haos, pacienţii nu s-au obişnuit încă cu noul traseu de urmat, iar medicii din ambulatoriul de specialitate sunt năuciţi. Nu doar că bolnavii nu stau la coadă la cabinetele lor, dar casele de sănătate le decontează serviciile mult sub valoarea reală a acestora. Singurul avantaj al noului sistem pare să fie numărul mai mic de pacienţi care sunt internaţi în regim de spitalizare continuă.

„Începutul lunii iulie a fost unul greu pentru noi, sunt noutăţi, dar trebuie să ne adaptăm la noile cerinţe şi să mai corectăm una, alta. Spre exemplu, am remarcat că ponderea spitalizărilor de zi a crescut, dar dacă apar complicaţii, evident că internăm pacienţii pentru mai mult de 12 ore. În iunie, când s-a semnat contractul, ne bazam pe calcule istorice, dar în septembrie, când vom avea mai multă experienţă, vom putea discuta altfel cu autorităţile”, a declarat profesorul Anca Lupu, managerul Spitalului Colţea din Capitală, făcând referire la noile criterii de internare a pacienţilor.

Cîrstoiu: „Medicina nu înseamnă statistică!”

Şi la Spitalul Universitar, mulţi pacienţi beneficiază de internările de zi. Asta chiar dacă aici vin de câteva ori mai mulţi bolnavi decât la alte unităţi medicale, fiind vorba de un spital de urgenţă.

„Pacienţii care se prezintă la camera de gardă sunt redistribuiţi către ambulatoriu sau către internările de zi. Însă la noi încărcarea a rămas aceeaşi. Mai exact, sunt unele manevre chirurgicale care nu pot fi făcute în regim de spitalizare de zi aşa cum cere noua lege. De pildă, după o operaţie de ligamentoplastie eşti nevoit să ţii un pacient în spital cel puţin 48 de ore. Eu înţeleg că lista întocmită de oficialii de la minister care cuprinde peste 100 de afecţiuni şi peste 100 de proceduri chirurgicale care pot fi realizate fără spitalizare continuă şi în regim de internare de zi ar trebui să ne ajute şi să elibereze paturile din spitale. Însă noi trebuie să respectăm nişte protocoale medicale, altfel riscăm să fim acuzaţi de malpraxis. Acea listă trebuie revizuită!”, a explicat profesorul Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB).

În opinia acestuia, este nefiresc ca medicii de familie să fie cei care urmăresc şi tratează gravidele . „Nu e normal ca viitoarele mămici să fie monitorizate de medicul de familie. Unele pot avea sarcini cu complicaţii, iar aceste femei trebuie văzute de o persoană competentă. Medicul de familie de la noi nu este nici pe departe la fel de bine instruit ca cel din Anglia, spre exemplu”, a mai spus managerul SUUB.

O altă nemulţumire a doctorului cu privire la pachetul de bază este legată de faptul că unităţile sanitare sunt privite la fel, indiferent de capacitatea lor şi de cazurile pe care le rezolvă. „Nu este o idee rea să reduci numărul de zile de internare, dar în Bucureşti sunt şase spitale mari care primesc pacienţi pe bandă rulantă din teritoriu. Or, nu e firesc ca ele să beneficieze de aceiaşi bani şi la noi aşa se întâmplă acum”, a completat Cîrstoiu.

Treptat, privaţii vor fi scoşi din schemă

Deşi ambulatoriul de specialitate ar fi trebuit să fie un „tampon” între medicul de familie şi internarea în spital, doctorul Cosmin Alexandrescu, vicepreşedintele Alianţei pentru Sănătate, spune că sistemul nu funcţionează şi că pacienţii nu s-au înghesuit la uşa medicilor pentru analize sau investigaţii paraclinice. Doctorul se plânge şi că tarifele decontate de casele de sănătate sunt mult sub cele reale dar şi că banii alocaţi au rămas aceiaşi sau chiar mai puţini decât în anii precedenţi.

„Unele tarife sunt mai mici decât cele din 2008. Ca o noutate, există o interdicţie expresă de a încasa orice fel de coplată. Aşadar, pacientul fie plăteşte tot, fie ajunge la spital. Spre exemplu, pentru o radiografie pulmonară eu primesc 22 de lei, dar ea costă 30 de lei. Cele mai mari probleme sunt pe radiologie, la analizele de laborator se mai reglează lucrurile şi doctorii nu sunt pe pierdere. Am impresia că, încetul cu încetul, mare parte din sectorul privat va dispărea”, a precizat Alexandrescu.

Pacienţii, zăpăciţi de schimbări

Dacă medicii şi managerii de spital nu au înţeles exact cum funcţionează pachetul de bază, pacienţii nici atât. Ei nu înţeleg de ce au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru analize, sau de ce nu li se prescriu reţete compensate pe motiv că s-a terminat plafonul. „Este un fel de haos pentru că nimeni nu a făcut o informare corectă, iar unii manageri nu au ştiut cum să negocieze cu casele de sănătate”, a explicat şi Cezar Irimia, reprezentant al pacienţilor.

Sursa

Citeste si 

Zeci de mii de romani, inclusi in cercetari medicale

Dosarul electronic de sanatate, investitia de 18 milioane de euro imposibil de folosit

DES: Problemele de informare a medicilor de familie duc la neaplicarea legii