RevistaCell este unul din numele cu maximă greutate în lumea bună a ştiinţei. Înfiinţată cu patru decenii în urmă, revista cu apariţie bilunară are un factor de impact de 31,957 şi este, alături de Science şi de Nature, una din revistele în care apar rezultatele care contribuie masiv la progresul ştiinţei. Una din iniţiativele Cell, legată de aniversarea din 2014, a fost să organizeze o serie de miniinterviuri intitulată „40 Under 40“, în care sunt prezentaţi 40 de tineri cercetători (cu vârsta sub 40 de ani) din domeniul ştiinţelor biologice, consideraţi de mare viitor.
Unul dintre cei 40 de tineri cercetători este foarte interesat de domeniul neuroştiinţelor, are un background în domeniul fizicii şi, după ce şi-a finalizat studiile universitare la Caltech (California Institute of Technology), a urmat doctoratul şi studii postdoctorale la Stanford. În prezent, conduce propriul laborator de la Caltech. A publicat deja în Science,Nature, Cell, Journal of Neuroscience ş.a. Viviana 
Grădinaru (foto), căci despre ea este vorba, a fost olimpică la fizică înainte de a ajunge la Caltech. Are contribuţii importante în optogenetică – domeniu în mare vogă, care utilizează lumina pentru a modula activitatea neuronilor sensibilizaţi genetic la acest stimul.
Cea mai nouă publicaţie (Yang B, Treweek JB, Kulkarni RP, Deverman BE, Chen CK, Lubeck E, Shah S, Cai L, Gradinaru V. Single-cell phenotyping within transparent intact tissue through whole-body clearing. Cell. 2014 Jul 31) a echipei „Gradinaru Lab.“ de la Caltech depăşeşte cu mult cadrul optogeneticii şi se învecinează cu SF-ul. Mai exact, tânăra de origine română şi colaboratorii săi au pus la punct o metodă prin care ţesuturi şi chiar organisme întregi pot fi transparentizate, cu păstrarea intactă a structurilor celulare şi a conexiunilor. „Metodologia noastră are potenţialul de a accelera orice cercetare care ar necesita cartarea întregului organism, inclusiv studiile prin care nervii periferici şi organele interne pot influenţa profund cogniţia şi procesele mentale sau viceversa“, crede Viviana Grădinaru.
Tehnicile utilizate de echipa de la Caltech sunt: PACT (tehnica clarităţii pasive), un protocol pentru transparentizarea tisulară pasivă şi imunocolorarea organelor intacte; RIMS (soluţie de potrivire a indexului de refracţie); PARS (eliberarea de agenţi in situ prin perfuzie), o metodă pentru transparentizarea întregului organism şi pentru etichetare imună. În studiul publicat ieri (31 iulie) înCell, grupul american arată că tehnicile PACT, RIMS şi PARS sunt compatibile cu fluorescenţa endogenă, cu imunohistochimia, cu tehnica ARN-FISH, cu păstrarea specimenelor pe termen lung, dar şi cu microscopia la rezoluţii celulare sau subcelulare.
Tehnicile de creare a unei transparenţe, care l-ar fi făcut gelos până şi pe Gorbaciov în perioada lui de glasnost, au aplicabilitate imediată în cartarea şi fenotiparea de înaltă rezoluţie a elementelor normale şi patologice cuprinse în organe şi organisme altminteri intacte. Grupul californian a reuşit să identifice o soluţie de tip hidrogel care permite detergenţilor înlăturarea rapidă a lipidelor prin tehnica PACT. Hidrogelul şi agenţii activi sunt administraţi în circulaţia rozătoarelor prin tehnica PARS. Odată cu difuzia tisulară, se produce clarificarea completă a organelor, proces care durează două-trei zile; pentru transparentizarea creierului şi a întregului organism sunt necesare până la două săptămâni. Prin dezvoltarea soluţiei RIMS, a devenit posibilă păstrarea pe termen lung a ţesutului, dar şi microscopia unei probe groase de 
ţesut, cu ajutorul microscopului confocal.
Aplicaţiile posibile ale tehnicii descrise de echipa Vivianei Grădinaru depăşesc cu mult cadrul strict ştiinţific. Poate vă mai amintiţi expoziţia „Human Body“ organizată anul trecut la Muzeul „Gr. Antipa“; nu ne-ar mira deloc să îşi extindă gama de exponate. După cum şi perspectivele pentru taxidermie sunt foarte interesante.
