Conform celor patru documente publicate pe site-ul Ministerului, asistenţa medicală se va acorda prin trei tipuri de pachete: cel de bază, cel al programelor naţionale şi cel de asigurări suplimentare private. Mai întâi, potenţialul pacient va fi monitorizat la nivelul medicinei primare, unde i se va identifica precoce boala. Dacă medicul de familie va considera că nu îl poate trata îl va trimite la specialistul din ambulatoriu sau spital. Acesta va decide dacă va rămâne peste noapte sau se va întoarce acasă.
În cadrul pachetului de bază, pentru cele mai multe afecţiuni, românii vor avea dreptul la doar patru consultaţii gratuite pe an, în policlinici. Tot gratuit se vor putea face 82 de analize şi mai multe proceduri (în policlinică), printre care endoscopii, colonoscopii, biopsii de col uterin, îndepărtarea corpilor străini de pe cornee, distrucţii de papiloame genitale, reduceri şi imobilizari de fracturi de claviculă, humerus, de radius, de femur, de peroneu, luxaţii de cot, de şold sau de genunchi. Investigaţiile imagistice (RMN, CT, radiografii, angiografii etc.) vor fi plătite sau nu, în funcţie de afecţiunea clinică pentru care se efectuează. Pentru unele afecţiuni cum sunt ulcerul, diabetul de tip 2, pneumonia sau hepatitele care nu au complicaţii pacienţii nu se vor mai putea interna în spital.
8 consultaţii pentru gravide
Noul pachet prezintă avantaje importante pentru gravide care vor avea dreptul la 8 consultaţii realizate de medicul de familie, pe perioada întregii sarcini. Mai mult, toate investigatiile şi tratamentele de care va avea nevoie o femeie însărcinată până la o lună după naştere vor fi gratuite. Pachetul conţine: luarea în evidenţă a gravidei în primul trimestru, supravegherea lunară, în lunile 3-7, supravegherea de două ori pe lună în lunile 7-9, urmărirea lehuzei la domiciliu, la externarea din maternitate şi la 4 săptămâni de la naştere. Tot ca noutate apare şi oferirea de servicii în funcţie de tipul bolii. De exemplu, pentru majoritatea afecţiunilor dermatologice au fost fixate maxim 4 consultaţii pe an pentru faza cronică, pentru diabet - 4 consultaţii pe an, pentru boli gastroenterologice, precum diarea cronică, colon iritabil, sindrom dispeptic etc. - maxim 4 consultaţii pe an, pentru chisturi ovariene, menoragii cu sau fără fibrom, scurgeri persistente - maxim 4 consultaţii pe an, pentru hepatite virale - 2 consultaţii pentru faza acută şi 4 consultaţii pe an pentru boala cronică, pentru insuficienţă cardiacă, hipertensiune severă, boli valvulare - 4 consultaţii pe an, pentru accidente vasculare cerebrale hemoragice şi ischemice - 4 consultaţii în primul an şi ulterior 2 consultaţii pe an, iar pentru afecţiunile cardiovasculare operate - 5 consultaţii în primul an postoperator, apoi 2 consultaţii pe an şi în al treilea an o consultaţie pe an. Pacienţii diagnosticaţi cu cancer vor avea asigurată o consultaţie la fiecare două luni într-o policlinică, efectuarea tratamentelor şi investigaţiilor necesare în cadrul spitalizării de zi. Acestora li se adaugă toate tratamentele plus intervenţiile chirurgicale necesare oferite prin Programul Naţional de Oncologie. Pachetul de bază conţine şi serviciile medicale oferite pe cele 18 programe naţionale de sănătate (alături de de oncologie, cel pentru diabet, transplant, boli cardiovasculare, ortopedie).
"Depinde mult de cum se vor aplica aceste norme!"
Managerul Spitalului Municipal, Laurean Pop, susţine că se teme mai degrabă de cum vor fi puse în aplicare aceste norme decât de ce presupun ele. "Cred că cei care au gândit aceste norme au încercat să facă în aşa fel încât pacientul să stea cât mai puţin în spital şi să i se asigure, în principal, tratament de scurtă durată. Ceea ce nu este un lucru rău. Noi am mai discutat despre aceste lucruri cu medicii şi cu dr. Gheorghe Carp (n.r. - managerul Spitalului judeţean) şi le consideram de mult timp ca fiind necesare. Până acum, spre exemplu, în cazul diabetului zaharat se făcea spitalizare continuă, deşi normală ar fi fost spitalizare de zi. Aceste măsuri ne vor ajuta să economisim bani şi să scăpăm de aglomeraţia din spitale. Singura problemă ţine de cum vor fi aplicate aceste norme, penru că s-a întâmplat în numeroase cazuri ca o lege bună să fie stricată de normele de aplicare, iar acestea încă nu au fost postate pe site-ul Ministerului", a spus, pentru Crişana, medicul Laurean Pop.
Indiferent de cum vor fi aplicate aceste măsuri, ele sunt, la prima privire, destul de dure, în principal datorită limitării numărului de internări în spitale şi a investigaţiilor imagistice repetate. Asta pentru că frecvenţa cu care oamenii se pot îmbolnăvi într-un an şi numărul de investigaţii medicale de care ar putea avea nevoie nu pot fi prinse în nicio statistică.
Autor: Vasilică ICHIM