Ingrijirile medicale de calitate, cu tot ce inseamna preventie si tratament cu scopul de a imbunatati sanatate populatiei, depind in mare masura de cercetare.
Cercetarea medicala in Romania, afectata zeci de ani de lipsa fondurilor, are tot mai mare nevoie de angajati, pentru ca “cercetarea este, de fapt, e o profesie cu program de lucru intreg”, dupa cum spune prof.univ.dr. Marius Raica, rectorul Universitatatii de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara.
“La ora actuala trebuie sa va marturisesc ca cercetarea este un pic, nu haotica, dar nu foarte bine organizata, cel putin pe gustul meu, care 30 de ani numai asta am facut. Eu sunt obisnuit ca, de exemplu, cercetarea sa fie investigarea unuia sau mai multor aspecte, dar nu prea multe, pentru ca atunci cand sunt prea multe ai tendinta de a te disipa pe orizontala si de a te concentra asupra unor subiecte in primul rand care sa fie de interes pentru sanatatea publica, pentru ca daca cercetarea nu ajunge in practica, ramane un fel de arta pentru arta”, spune prof. univ.dr. Marius Raica, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara.
“Deci, din acest punct de vedere noi suntem in stadiul in care noi facem, de fapt, o cercetare aplicativa, sau poate si mai corect, explicativa. Ce ar putea sa insemne asta? Ca putem contribui prin cercetare la ameliorarea unor proceduri diagnostice, a unor proceduri prognostice, dar nu suntem in prezent competititvi la cercetarea aplicata terapeutica. Si atunci ne bazam pe o cercetare care se desfasara in alte tari, de preferinta la vest de Romania. Si in aceste conditii trebuie sa intelegem ca fara a dezvolta o cercetare reala, fundamentala, dar cu aplicatii practice in ultima instanta, practic nu avem sansa de a razbi pe piata si in nici un caz de a ameliora sistemul de sanatate din Romania, sau recte din Timisoara, cum doriti”, completeaza prof.univ.dr. Marius Raica.
Conform acestuia, in cercetare trebuie stabilite directii clare:
“In primul rand, aceasta universitate are datoria de a-si stabili intr-un timp foarte scurt care sunt temele prioritare. Nu sunt prea greu de stabilit, pentru ca atunci cand facem acest lucru trebuie sa gandim care sunt afectiunile cu ponderea cea mai mare in populatie. Este simplu: cancerul si bolile cardiovasculare. Nu inseamna ca le excludem pe celelalte.
Ce inseamna o tema prioritara? Inseamna ca o mare parte dintre resursele universitatii, dintre granturile de cercetare pe care universitatea le ofera memebrilor, staff-ului academic de la noi, vor fi directionate in acest sens. In aceste conditii asteptam si o performanta crescuta intr-un domeniu limitat. Nu vrem sa fim competitivi in toate domeniile cercetarii, pentru ca nu se poate la ora actuala, asta demonstrandu-se in centre foarte mari de cercetare din Europa si de peste Ocean.
Ceea ce mi-as dori ar fi constituirea unor centre – puteti sa le spuneti si de excelenta, daca doriti – adica sa stim foarte clar: ca avem un Centru de excelenta in chirurgia venoasa la Spitalul Judetean, la Clinica de chirurgie I, de exemplu.
Ca avem un Centru de excelenta in boli metabolice si diabet la etajul 5 de la Judetean, ca avem un Centru de excelenta in boli cardiovasculare la Padurea Verde, etc.
Sigur ca eu aici reprezint institutia, dar facand cercetare destul de multi ani, la ora actuala subiectul meu este foarte ingust. Se numeste Formarea vaselor sanguine in conditii normale si patologice, adica angiogeneza, pe scurt. Care este legata strict, strict de cancerul mamar”.
Prof.univ.dr. Marius Raica spune ca cercetarea este o profesie full-time.
“ Este extrem de dificil in aceste conditii in care asitam la tot felul de convulsii in sistemul romanesc de sanatate – si dvs stiti ca foarte multe dintre cadrele didactice de la UMF Victor Babes lucreaza in spitale – deci: probleme cu bolnavii, probleme cu medicamente, probleme cu materialele si asa mai departe, ca sa nu mai spun ca oamenii au dreptul sa faca si activitate private , deci ramane un spatiu destul de limitat pentru cercetare. Ca sa nu uitam, in calitate de cadre didactice au cursuri, au stagii cu studentii. Mie sa nu imi spuna cineva ca dupa cinci ore de operatii si un curs, doua mai face cercetare, ca nu mai face.
Una dintre modalitatile de revigorare a cercetarii in Romania este sa permita, asa cum in urma cu ani era posibilitatea de a angaja cercetatori profesionisti. Deci cercetarea nu este de la opt la noua si de la patru la cinci. Este full time job.
“O alta problema este reprezentata de dificultatea de a crea colective de performanta. Da, avem colective izolate in peisaj, ca sa zic asa. Dau exemplu – si, atentie, dau exemple de la clinicieni, nu se la preclinicieni – un colectiv destul de bine structurat de cercetare la ortopedie, care se misca foarte bine in ultimii ani si asta ma bucura. La fel pentru colectivul de la gastroenterologie, care revigorat, dupa cum se observa in materialele publicate de ei in ultimii cinci-sase ani, intradevar reprezinta un centru de performanta.
Si, tot in aceste conditii mai trebuie sa spun ca unele zone sunt performante in realitate, respectiv Laboratorul de imunologie, Laboratorul de biochimie, care au performante notabile nu numai la nivel national, ci si la nivel international. Ma refer prin dotare si prin potentialul uman”.
Pe de alta parte, in Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara, bani pentru cercetare ar fi”, spune prof. univ.dr. Marius Raica.
“In urma cu doi ani, CA a hotarat sa acorde 10 granturi interne din venituri proprii pentru tineri sub 35 de ani, a cate 5000 de euro fiecare. Nu este mult pentru o cercetare. Dupa inca un an am introdus granturi pentru tinere echipe, de 30.000 de euro si sunt cinci astfel de granturi in derulare”, incheie prof.univ.dr. Marius Raica.
Pentru cercetatori, si nu numai pentru ei, ramane esential ca Ministerul Educatiei sa aiba viziune si strategie in ceea ce priveste cercetarea.
autor: DELIA SESCU BARBU
