Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România atrage atenția asupra lipsei de personal din sistemul de sănătate, precizând că numai anul acesta au plecat peste hotare 1200 de medici. De aceea, Consiliul Naţional a adoptat o rezoluţie prin care solicită apărarea independenţei profesiei medicale.
Lipsa de medici determinată mai ales de migraţia acestora, finanţarea insuficientă a Sănătăţii și legislaţia confuză, interpretabilă şi cu tendinţe de suprareglementare sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă în prezent sistemul de sănătate.
Din 2008 până în prezent, au plecat să lucreze în străinătate peste 15.000 de medici. În acest an, doar în primele şase luni, peste 1200 de medici au ales aceeaşi soluţie.
„Asistăm la o adevărată ”deşertificare a sistemului de sănătate românesc în condiţiile în care avem zone şi specialităţi în care lipsa medicilor este îngrijorătoare. Consiliul Naţional a constatat că, în ciuda faptului că au existat nenumărate discuţii, negocieri şi promisiuni în acest sens, nu s-a luat până în acest moment nicio măsură care să apere independenţa şi demnitatea medicilor”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România.
Colegiul Medicilor: Amnistie fiscală pentru cabinetele medicale şi pentru centrele de permanenţă
Consiliul Naţional a adoptat o rezoluţie prin care solicită apărarea independenţei profesiei medicale. „Solicităm Parlamentului să ia în discuţie în regim de urgenţă OUG 2/2014, retrimisă în Parlament de Preşedinţie, să respingă obiecţiile privitoare la Statutul medicului şi să o adopte în forma votată prima data de parlamentari. Solicităm punerea în dezbatere publică a legii privind creşterea veniturilor medicului şi Legea malpraxisului. Amnistie fiscală (similară cu cea aplicată altor categorii) pentru cabinetele medicale şi pentru centrele de permanenţă. Curtea de Conturi a penalizat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru o serie de activităţi, iar aceasta le recuperează de la medici, chiar dacă aceştia nu au avut nicio vină. Finanţarea cu 6% din PIB a sistemului de sănătate. Aşa cum am afirmat în nenumărate rânduri, acest plafon constituie minimum pentru funcţionarea sistemului de sănătate”, se mai arată în comunicat.