O temă mai veche este readusă în discuție de medicul Tudor Ciuhodaru, deputat în comisia de sănătate, care cere introducerea coplăţii pentru pacienţii care ajung la spital în urma consumului excesiv de alcool. "Numărul urgentelor medicale legate de consumul de alcool este în continuă creştere. Mai precis, consumul excesiv de alcool reprezintă între 20 şi 40% din cazurile de solicitare a asistenţei medicale şi peste 50.000 de pacienţi au beneficiat de tratament gratuit în unităţile de primire a urgentelor", spune acesta. "Ne situăm peste media europenă cu cei 18,5 litri de alcool consumaţi anual şi pe locul doi la binge drinking (o formă episodică de consum excesiv de alcool). În aceste condiţii un sfert din cele 2.000.000 de persoane ce consuma excesiv de alcool ajunge cel puţin o dată pe an la spital. Etilicii beau pe banii dumneavoastră. Peste 80% dintre aceştia nu sunt asiguraţi aşa că transportul cu salvarea, evaluările clinice şi paraclinice, explorările imagistice şi de laborator, tratamentele perfuzabile sunt plătite de fiecare dintre noi. Aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care sunteţi trataţi. Principiul solidarităţii pe care se bazează legea sănătăţii a fost transformat în discriminarea pozitivă a acestor cazuri pentru că, în timp ce pacienţii bolnavi de cancer nu au mediamente, iar vârstnicii sunt supuşi coplăţii, preferam să deconteze aceste cheltuieli din fondul şi aşa redus al asigurărilor de sănătate. De aceea am iniţiat un proiect de lege ce prevede coplata pentru cei trataţi în urma exceselor bahice. Ea reprezintă decontarea examenului clinic şi paraclinic, a determinărilor toxicologice şi a măsurilor terapeutice efectuate în unităţile sanitare în cazul pacienţilor cu abuz de alcool. Concret coplata pentru abuz de alcool se decontează la ieşirea din spital şi are valoarea de 500-1.000 de lei sau 50 -100 de ore de muncă la prima prezentare. Aceasta se dublează la repetarea abuzului în mai puţin de un an. Sumele colectate vor fi utilizate de unităţile sanitare pentru îmbunatățirea condiţiilor de tratament din sanitare. Coplata poate fi modificată prin ordin comun al ministerului Sănătăţii şi al justiţiei. Este normal ca persoanele care ajung la spital în urma consumului abuziv de alcool să plătească, după ce au fost trataţi, măcar o parte din îngrijirile acordate fie în bani sau în ore de muncă în folosul comunităţii. Poate că astfel s-ar reduce şi numărul acestor cazuri", spune Tudor Ciuhodaru.
Dependenţa de alcool, o boală cronică
În replică, psihiatrii atrag atenţia că dependenţa de alcool este de fapt o boală cronică. Dependenţa de alcool este o boală cronică, precum diabetul zaharat sau hepatitele, cu recăderi, la fel cum se întâmplă în hipertensiunea arterială sau în astm, însă, în România, sunt doar două centre de tratament gratuit pentru persoanele dependente, declara, anul trecut, psihiatrul Eugen Hriscu. "Serviciile şi discuţiile (pe acest subiect - n.r.) nu s-au dezvoltat deloc în România. După 1989, această zonă era complet liberă, iar în facultăţile din România, nici acum, studenţii de la Medicină nu sunt pregătiţi pentru tratarea dependeţelor", a explicat psihiatrul.
Potrivit unui studiu naţional de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii români sunt dispuşi să trateze pacienţii cu probleme legate de consumul de alcool, însă se confruntă cu lipsa formării în domeniu, atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidenţiat), cât şi în cele de formare continuă. "Medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool, iar în spital ajung în special pacienţi vârstnici şi cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să aibă peste 50 de ani, vârsta la care dependenţa de alcool este foarte severă. De asemenea, serviciile nu reuşesc să ajungă la populaţia tânără, cu probleme mai puţin grave", a arătat Eugen Hriscu.
