Medicii de specialitate nu pot oferi un numar exact al iesenilor care trec printr-o astfel de situatie • Exista mai multe motive care duc la aparitia acestor manifestari neplacute pentru persoana respectiva
Aproape un sfert dintre persoanele care se prezinta la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iasi au atacuri de panica. Alti ieseni prefera sa mearga la cabinetele private de psihiatrie, iar medicii din unitatea medicala nu pot aproxima numarul real al persoanelor care au aceasta problema. Medicii de specialitate spun ca numarul iesenilor diagnosticati cu tulburari de anxietate este mult mai mare fata de cel al iesenilor cu atacuri de panica.
"Atacul de panica este o teama fara motiv care apare brusc, acumularea unor frustrari care rabufnesc. Atacul de panica implica o stare fizica si psihica mai deosebite. Starea fizica se manifesta prin palpitatii, stare de lesin, dureri precordiale, transpiratii. In cele cateva minute cat dureaza un astfel de atac persoanei respective ii este frica sa nu innebuneasca. Nu orice frica inseamna atac de panica. In general apare la persoanele vulnerabile care au trecut printr-un deces, au ramas fara loc de munca, au trecut printr-o trauma psihica de orice fel, o despartire de persoana iubita. Este greu sa spunem un numar al persoanelor care au ajuns la spital dupa un atac de panica", a declarat prof. dr. Roxana Chirita, director medical la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iasi.
Orice sperietura este numita gresit atac de panica
Medicii de specialitate au tinut sa precizeze ca termenul de atac de panica este folosit frecvent si asimilat chiar si cu o banala sperietura. "La stirile prezentate la TV se foloseste foarte des cuvantul atac de panica. De exemplu, daca intr-un bloc a avut loc un incendiu si vecinii s-au speriat, prezentatorul de stiri spune ca acele persoane au suferit un atac de panica si nu este corect. Oamenii aud foarte des la televizor despre atac de panica si s-a ajuns ca o sperietura sa fie numita atac de panica. Chiar si medicii din alte specialitati folosesc des acest termen. De exemplu, in unitatile de primire urgente auzi frecvent «a avut un atac de panica». Inainte de 1989 acest termen nu era atat de popularizat", a spus prof. dr. Roxana Chirita.
Tratament la domiciliu
Directorul medical de la Spitalul Socola a mentionat ca diagnosticul de tulburare de anxietate este mai des intalnit la consultatii, decat atacul de panica. "Persoana diagnosticata cu tulburari de anxietate are o teama fara un motiv anume, o stare de neliniste permanenta. Aceasta frica intensa si nejustificata de un pericol adevarat nu il lasa pe om sa se bucure de ceva. El traieste intr-o stare de tensiune permanenta. Persoanele care se adreseaza noua sunt investigate pentru ca, uneori, aceste manifestari pot masca o depresie sau debutul unei depresii. Pot sa spun ca 50 la suta dintre persoanele care se prezinta la spital sunt diagnosticate cu tulburari de anxietate si doar 15 la suta cu atacuri de panica. Pentru un astfel de diagnostic pacientul primeste tratament in ambulatoriu si revenire la control. Doar daca se constata ca este o depresie pacientul necesita spitalizare. Sentimentul de frica, gandurile de ingrijorare, negative reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva", a spus prof. dr. Roxana Chirita.
