În ceea ce priveşte accesul pacienţilor români cu diabet la tratament, 10% dintre medicamentele noi depuse spre evaluare la Ministerul Sănătăţii sunt destinate tratării acestora. Lista urmează să fie actualizată abia la începutul anului 2014 conform ultimelor informaţii oferite de Ministerul Sănătăţii.
Anul trecut, 4,8 milioane de persoane au murit din cauza diabetului la nivel mondial, iar în următorii zece ani se estimează că numărul deceselor cauzate de diabet va creşte cu mai mult de 50%. În 2030 diabetul va fi cea de-a şaptea cauză a mortalităţii la nivel mondial, ajungându-se la 552 milioane persoane, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Incidenţa bolii continuă să crească mai ales în rândul ţărilor în curs de dezvoltare şi slab dezvoltate. Acest fenomen este determinat de creşterea numărului de persoane adulte, durata mai mare de viaţă a acestora, precum şi de modificările comportamentale: lipsa activităţii fizice, dietele bogate în calorii şi obezitatea.
Pe de altă parte, ţările slab dezvoltate se confruntă cu probleme legate de lipsa accesului la îngrijire medicală şi medicamente, ceea ce conduce la o creştere a ratei mortalităţii asociate diabetului în aceste ţări.
“După cancer, diabetul este afecţiunea pentru care sunt în aşteptare pentru aprobarea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite cele mai multe molecule. Vorbim de 13 medicamente noi, inovatoare, care aduc veşti bune pacienţilor întrucât descoperirile terapeutice de ultimă oră din medicină şi progresul înregistrat în dezvoltarea unor noi terapii ajută la gestionarea diabetului şi a unor factori de risc asociaţi cu acesta, cum ar fi hipertensiunea arterială”, a declarat Oana-Martha Igrişan, director comunicare a Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Totuşi, stilul de viaţă al pacientului joacă un rol foarte important în această boală, deoarece explică de ce numărul bolnavilor este în continuă creştere în lume, deşi terapiile pentru diabet au evoluat în ultimii 30 de ani. În acest sens, autorităţile trebuie să dezvoltate programe de educaţie şi prevenţie care să conducă la reducerea factorilor de risc cheie, cum ar fi obezitatea şi lipsa exerciţiului fizic.
Organizaţia Naţiunilor Unite şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au inclus diabetul zaharat în grupul bolilor netransmisibile - alături de bolile cardiovasculare, cancer şi bolile pulmonare obstructive. Ele sunt principala cauză de deces pe planetă, motiv pentru care prevenirea şi controlul lor trebuie să fie o prioritate absolută peste tot în lume.
Astăzi, diabetul este o afecţiune cu care pacienţii pot trăi timp îndelungat. Însă, înainte de descoperirea insulinei, în anul 1921, diabetul de tip 1 era o boală fatală.
Acum, cercetarea se concentrează pe dezvoltarea unor noi forme de insulină – insulinele analog - care să contribuie la creşterea calităţii vieţii pacienţilor.
„Vestea bună este că evoluţia în cercetare şi dezvoltare în zona diabetologiei nu se opreşte aici şi preocuparea comunităţii ştiinţifice pentru terapii inovatoare există în continuare, pentru că acestea şi-au dovedit în timp eficacitatea în tratarea bolnavilor”, declară prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedinte onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi membru de onoare al Academiei Române.