Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a afirmat luni, cu prilejul unei dezbateri, că prin încheierea de contracte cost-volum mai mulți pacienți vor beneficia de tratament, însă a precizat că semnarea acestor contracte nu ține doar de CNAS, ci și de producătorii de medicamente.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES ARHIVĂ

"Încheierea contractelor cost-volum ține nu doar de CNAS, ține de parteneri, de cei cu care încheiem contractul cost-volum. Reprezentanții trebuie să vină cu oferte, eu spun ce pacienți sunt în acest moment, vor exista protocoale care fi făcute de comisiile de specialitate", a precizat Ciurchea.

Șeful CNAS a spus că își dorește să existe contracte cost-volum pentru toate acele molecule "care cheltuie" foarte mulți bani din fondul de asigurări de sănătate, precum medicamente din programele naționale de oncologie, HIV-SIDA, hepatită.

"Trebuie să existe acest contract de cost-volum și cu eficiența și el se va numi contract cost-volum-eficiență, pentru că, dacă medicamentul nu este eficient, eu nu sunt interesat să plătesc, eu sunt interesat să existe un număr mai mare de pacienți în tratament, dar eficiența să fie vizibilă", a afirmat reprezentantul CNAS.

Potrivit acestuia, nimeni nu are experiență în România cu privire la contractele cost-volum.

"Am rugat pe toți producătorii cu care am discutat să ne dea modele cum procedează în alte țări și să încercăm să găsim un model aplicabil României", a mai declarat Ciurchea.

La rândul său, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, a arătat că prin contractele cost-volum contribuția producătorilor va fi cu 5 puncte procentuale mai mare la valoarea taxei clawback.

"După primele acorduri cost-volum semnate de CNAS vom lua în discuție probabil și extinderea la medicamentele aflate pe liste de compensate acum. Acest sistem în momentul de față se aplică în foarte multe țări europene mai ales pentru medicamente foarte scumpe, pentru că aceste acorduri permit accesul pacienților la medicamentul de care au nevoie și în plus se poate urmări și evoluția acelui pacient. Asta înseamnă cost-volum, rezultat care va responsabiliza și mai mult medicul ca, atunci când propune un medicament, să fie sigur că acela care beneficiază este persoana potrivită", a afirmat Savu.

Referindu-se la medicamentele care vor fi incluse pe noua listă de compensate și gratuite, Marius Savu a menționat că vor fi cel puțin 60-70 de molecule pe indicații terapeutice iar în total a estimat că vor fi 100 de noi molecule și indicații disponibile.

Reprezentantul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurențiu Mihai, a susținut că proiectul de ordonanță de urgență referitor la acordurile cost-volum "este o mare dezamăgire pentru APMGR, care va accentua distrugerea industriei de generice din România" prin faptul că nu se trece la un calcul diferențiat al taxei clawback.

"(...) introduce prin contractele cost-volum o nouă cheltuială din fondul asigurărilor de sănătate, fără a identifica resurse de finanțare, ceea ce va duce la creșterea clawback-ului, lucru care se va reflecta direct și va însemna scoaterea de pe piață a mai multor medicamente și mai mulți oameni dați afară. OUG nu spune nimic despre sursa de finanțare. Mai mult decât atât, spune că referința de la care se calculează clawback rămâne pe loc. Este evident că orice cheltuială în plus, pentru că aceste contracte cost-volum aduc cheltuială în plus, va fi suportată în continuare de producători și va fi suportată în mod egal, ceea ce este incorect și ne-a dus deja la disponibilizări și retragerea de medicamente", a spus Mihai.

Potrivit acestuia, pacienții vor fi afectați prin dispariția medicamentelor accesibile de pe piață, prin disponibilizări, care vor aduce mai puțini bani la buget, dar și prin lipsa de medicamente noi.

"Deja au dispărut 1.000 de medicamente din toate ariile terapeutice în ultimii trei ani. Aproape 70% dintre medicamentele utilizate de pacienții din România sunt generice", a spus Laurențiu Mihai.

Prezent la dezbatere, Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, a susținut că taxa clawback este una care "realizează rectificarea bugetului pentru medicamente".

"Ea nu ține cont de nevoia reală de medicamente a populației, ci practic generează un mecanism prin care să rectifice bugetul. Bugetul de referință pentru medicamente anul acesta a fost stabilit la un nivel care este cu 20% sub nivelul real al nevoilor populației de medicamente și, cu alte cuvinte, doi din zece pacienți sunt tratați de sistemul sanitar românesc prin contribuția făcută de industria farmaceutică. Acest proiect de act normativ fixează valoarea bugetului de referință în continuare la un nivel foarte scăzut, și anume la nivelul trimestrului patru din anul 2011, lucru care este absolut nerealist pentru o perspectivă pe termen mediu și lung. Consumul de medicamente a crescut undeva sub 10% în acest interval de timp.

Acest act normativ pus în dezbatere publică prevede ca medicamentele noi care urmează să intre în contractul cost-volum să nu intre la calculul taxei clawback, dar nu se menționează sursa de finanțare pentru acest contract cost-volum. Dacă vom ajunge la 100 de medicamente să intre în acordul cost-volum, bineînțeles că ar fi un pas înainte și ar fi spre binele pacienților. Nu este sigur că se va ajunge aici. În momentul acesta nu avem încă legislația pusă la punct. Acum scoatem acordurile cost-volum din calculul taxei clawback. Modele de contracte urmează să apară", a spus Zaharescu.

AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)