Totodată, TCC constituie cauza a aproximativ două treimi din decesele post-traumatice fiind şi cel cel mai frecvent generator de handicap permanent post-traumatic.

Specialiştii atrag atenţia că, toţi pacienţii cu TCC sever şi 75% dintre cei care au suferit o formă medie rămân cu dizabilităţi fizice şi psihice.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, 11,5 milioane de europeni care au supraveţuit în urma traumatismelor cranio-cerebrale prezintă astăzi dizabilităţi fizice sau tulburări cognitive şi emoţionale.

Principalele tipuri de leziuni cerebrale traumatice sunt: fracturile craniene, contuziile cerebrale, dilacerările cerebrale, leziunile axonale difuze, hematoamele extradurale, subdurale şi intracerebrale. Datele oficiale indică o incidenţă în creştere a traumatismelor cranio cerebrale, 200-300 de cazuri de traumatisme craniene la 100.000 de locuitori, cu vârf de incidenţă la grupa de vârstă de 15-24 ani şi prevalenţa sexului masculin faţă de sexul feminin în raport de 2-4/1. În Europa sunt aproximativ 245.000 de persoane spitalizate anual cu astfel de traumatisme, iar 66.000 dintre acestea mor din cauza complicaţiilor.

Şi în România, numărul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale este în creştere. Cu o incidenţă de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, ţara noastră înregistează anual peste 60.000 de noi cazuri de TCC. La fiecare 8 minute, un român suferă un traumatism cranio cerebral. TCC constituie 36-40% din totalitatea traumatismelor, iar în asociere cu alte traumatisme ponderea lor creşte la 60-65% . Totodată, TCC în structura invalidităţii populaţiei constituie 25-30%.

De altfel, 75% dintre persoanele care au decedat în urma accidentelor rutiere au suferit un traumatism cranio cerebral. Cu o rată a deceselor în accidente rutiere produse de 92 de morţi la un milion de locuitori România este pe primul loc în UE, unde media acestui indicator este 52, potrivit datelor oficiale.

În timp ce mecanismele de producere a traumatismelor cranio-cerebrale sunt variate, cauzele cele mai frecvente sunt: accidentele auto, accidentele de muncă, traumatismele survenite în cursul practicării unor sporturi, agresiunile fizice, traumatismele prin arme de foc.

„Numărul traumatismelor cranio-cerebrale este în creştere din cauza mai multor factori. De la dezvoltarea industriei auto şi modul în care evoluează tehnologia în transport până la înmulţirea accidentelor domestice. Din datele pe care le avem, putem spune că în Europa incidenţa oscilează între 1,4 milioane şi 1,6 milioane, majoritatea victimelor ajungând să fie tratate în regim de urgenţă”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Studiile recente evidenţiază o legătură directă între condiţia socială şi producerea unui traumatism cranio cerebral. Cele mai multe dintre victimele traumatismelor sunt persoanele cu un venit scăzut şi o condiţie socială mai modestă, starea materială fiind considerată un factor de risc pentru traumatismul cerebral. La bărbaţi se constată o incidenţă mai mare decât la femei.

Toate acestea arată cât de importantă este neuroreabilitarea, la care, din păcate, România este încă deficitară, în principal din cauza lipsei specialiştilor.

„Traumatismele cranio cerebrale trebuie tratate cu maximum de seriozitate şi atenţie deoarece au de nenumarăte ori implicaţii medico-sociale, economice şi juridice dintre cele mai grave . România se confruntă, însă, cu unele probleme în aceste cazuri. În primul rând este vorba despre un deficit mare de neuropsihologi. Nu avem specialişti în recuperarea memoriei. Nu este suficient doar să te poţi mişca din nou. Este cel puţin la fel de important să poţi comunica şi să te poţi reintegra în societate. În România există doar câteva centre în care pacientul este tratat de echipe multidisciplinare de neuroreabilitare. Ar fi nevoie de câte un centru în fiecare judeţ precum si de dezvoltarea unei comunitare de neuroreabilitare si a unui sistem alternative privat.”, a adăugat prof dr Dafin Mureşanu. Pentru toate acestea este însă nevoie de un efort bugetar considerabil.

Cifrele arată că, în Germania, costul mediu pentru îngrijirea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral se cifrează la peste 2.500 euro, în Spania, de 2.800 de euro, iar în Suedia, de 3.000 de euro.

Recuperarea tulburărilor funcţiilor cognitive (limbaj, percepţie spaţială, atenţie, memorie, calcul, praxie)- se poate face cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. TCC reprezintă un domeniu al recuperării neurologice aflat în dezvoltare continuă, care a mobilizat un interes deosebit în cercetare în ultimii ani.

Tulburările cognitive menţionate anterior reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită. Este ştiut că, traumatismele craniene grave produc tulburări mentale şi deficite neurologice severe. Crizele epileptice sunt frecvent întâlnite după fracturi craniene severe sau plagi craniocerebrale. Aproximativ 10-20% dintre pacienţii cu un TCC dezvoltă epilepsie posttraumatică, 38% - arahnoidită şi între 30 şi 90% hidrocefalie interna posttraumatică.

Despre noile descoperiri în domeniu TCC, dar şi despre recuperarea cognitivă şi multe alte teme de larg interes se va discuta în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente medicale ale anului. Este vorba despre a XII-a conferinţă anuala a Academiei Mondiale Multidisciplinare de Neurotraumatologie (ANM), care va avea loc în perioada 14-17 noiembrie, in Dubai. Evenimentul este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii .