Spitalele neacreditate nu vor fi desfiinţate şi, în acest sens, va fi pregătit un proiect de act normativ pentru a corecta legea actuală, care determină o atitudine aberantă din partea managerilor de spitale publice şi private, panicaţi că unităţile vor fi desfiinţate, a declarat marţi Vasile Cepoi.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS), Vasile Cepoi, a declarat, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform, că în trei ani s-au acreditat 77 de spitale, iar în ultimele trei luni au fost evaluate pentru acreditare 67 de spitale.
"Intenţia noastră nu este să acredităm spitale. Intenţionăm să determinăm o schimbare de comportament sau o îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale. Aşa cum s-au petrecut până acum lucrurile, percepţia este că cei din spitale se pregătesc pentru acreditare, adică fac un teanc de proceduri şi de hârtii şi cineva vine şi bifează că le au. Nu acesta este scopul. Noi ne ocupăm de o schimbare de mentalitate, de o altă abordare, de a ne gândi la siguranţa pacientului, în primul rând. (...) Sunt studii care arată că siguranţa pacientului este o problemă de sănătate publică. Siguranţa pacientului este principala problemă care ne preocupă la ora actuală şi încercăm să vedem cum putem face ca să conştientizăm că pacientul este expus, atât în ambulator cât şi în spital, unor efecte adverse, şi trebuie să facem ceva", a spus preşedintele CONAS.
Vasile Cepoi a subliniat că trebuie făcute modificări legislative, una referindu-se la faptul că spitalele neacreditate nu vor fi desfiinţate.
El a adăugat că dacă spitalele sunt ineficiente, aceste lucru se întâmplă şi pentru că există ineficienţă la medicul de familie şi în ambulator.
"Toţi pacienţii care ajung în spital au trecut înainte pe la medicul de familie şi prin ambulator, prin urmare eficacitatea intervenţiei în aceste domenii constituie o problemă, şi nu transferul de bani dintr-o parte în alta, cum s-a înţeles greşit de-a lungul anilor", a spus preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.
Vasile Cepoi a arătat că trebuie extinsă influenţarea managementului calităţii în medicina de familie şi în ambulator, susţinând că dacă nu se fac corecţii în toate cele trei categorii de servicii medicale, nu vor putea fi făcute îmbunătăţiri reale.
"Planul nostru este de conştientizare asupra acestei probleme. Lumea trebuie să înţeleagă că nu ne intereseaza un teanc de hârtii, ci identificarea riscurilor la care este expus pacientul în cursul actului medical. Condiţia este ca monitorizarea să nu fie punitivă. (...) Ideea este că, dacă nu vedem care sunt dificultăţile, nu le putem preveni. Numai reaua intenţie este sancţionabilă. Deci, lucrăm pe indicatori indirecţi, fără a expune pe cineva riscului unei sancţiuni. Este vorba de o schimbare de mentalitate de la un aspect strict formal la o activitate reală de îmbunătăţire a calităţii serviciilor din spitale", a mai declarat Vasile Cepoi.
El a precizat că actualele criterii nu sunt proaste şi nu pot fi schimbate, dar poate fi modificată modalitatea de evaluare a lor.
În acest proiectul de act normativ, aflat în lucru la minister, se mai prevede că şi spitalele acreditate pot fi reevaluate, pentru ca toate unităţile sanitare să fie încadrate la fel. De asemenea, este prevăzut şi un mecanism de monitorizare a menţinerii acestui management al calităţii în spitale prin raportarea unor indicatori.
Cepoi a subliniat că trebuie puse în practică lucruri care sunt deja ştiute şi reglementate, precizând că este vorba de organizarea unor structuri de managementul calităţii în spitale şi de schimbarea structurilor de control din cadrul DSP.
La conferinţa Mediafax Talks About Health Reform, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care are ca parteneri Metropolitan Life şi Terapia Ranbaxy, au fost abordate teme precum stadiul actualizării noii liste de medicamente, cardul de sănătate, legea malpraxisului, dosarul electronic, reabilitarea unităţilor sanitare cu probleme şi necesitatea asigurărilor de sănătate.
