Bolile infecțioase se numără printre afecțiunile des întâlnite în cazul doljenilor. În această perioadă, secțiile Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova sunt pline de oameni care suferă de infecții respiratorii și gripe. Pacienții se lovesc însă de lipsa unor medicamente și materiale sanitare. În plus, din cauza unei igiene precare, unii bolnavi sunt în continuare victimele infecțiilor apărute în spitale.
Microbii rezistenţi fac tot mai multe victime în toată lumea și sunt tot mai rezistenți la antibiotice. Iarna apar cele mai multe cazuri de pneumonii, viroze respiratorii și gripe pentru că în acest sezon aerul rece duce la scăderea imunității locale şi generale a organismului şi creşterea circulaţiei germenilor. În urmă cu câteva zile, Direcția de Sănătate Publică Dolj a confirmat primele două cazuri de gripă din acest sezon apărute în județ. Iar în Clinica de boli infecțioase a Spitalului „Victor Babeș“ au ajuns în această perioadă mai multe persoane cu pneumonii și viroze decât în anii trecuți. Conf. univ. dr. Iulian Diaconescu, șeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş“, spune că bolile infecțioase sunt frecvente în cazul doljenilor, mai ales în aceste luni. „În această iarnă, comparativ cu iarna trecută, este o creștere a numărului infecțiilor respiratorii, sunt mai multe pneumonii, și dacă au și apărut primele cazuri de gripă izolată, probabil că vom asista în următoarele două luni, în zona noastră geografică, la creșterea numărului de infecții de căi respiratorii. Structura bolilor infecțioase se modifică, apar mereu boli noi, iar bolile vechi își modifică tabloul clinic“, spune dr. Iulian Diaconescu.
„Unii pacienți vin și nu avem întotdeauna terapiile de care au nevoie”
Medicul spune că lupta cu bacteriile este din ce în ce mai acerbă. „Va fi din ce în ce mai grea această cursă, care probabil va fi câștigată de microbacterii. Noi nu reușim să creem cu aceeași viteză noi antibiotice care să lupte. În fiecare secundă, un microorganism de la un singur individ ajunge la câteva zeci de mii sau milioane de indivizi. Noi facem un copil la 20 de ani, bacteriile fac mii de copii într-o secundă“, explică conf. univ. dr. Iulian Diaconescu.
Așa se face că în spitalele de boli infecțioase vin din ce în ce mai mulți bolnavi. Pacienții care ajung în Secţia de boli infecţioase a Spitalului „Victor Babeş“ din Craiova se lovesc însă de lipsa unor medicamente. De obicei, medicamentele ieftine sunt cele care lipsesc și asta pentru că firmele nu sunt interesate să aducă astfel de medicamente din care nu scot profit. „Problemele sunt multe. Nici nu știu cum am putea să înlăturăm această penurie permanentă. Este neplăcut și ilegal ce se întâmplă. Unii pacienți vin și nu avem întotdeauna terapiile de care au nevoie. Legea spune că, dacă omul este în spital, ești obligat să îi dai tot ce îi trebuie, ceea ce nu putem să facem. Și atunci facem ilegalități. Nu poți să îl lași fără tratament și atunci îl trimiți la colț să își ia ce are nevoie. Și, de aici, apare un cerc vicios din care numai ieșim. Medicamentele ieftine lipsesc din spital și asta pentru că sistemul de achiziție se face pe bază de licitație, iar pentru acestea nu vine nimeni pentru că nu câștigă nimic din asta. Nu avem Algocalmin, Paracetamol, medicamente pe care pacientul le reclamă imediat. De exemplu, ne lipsesc acele de puncție. Meningoencefalita este una dintre marile urgențe medicale pentru că este o infecție severă a sistemului nervos. Diagnosticul se pune făcând o puncție lombară cu un ac pe care nu îl avem. Nu le avem pentru că la licitații nu se înscrie nimeni, nu putem să le luăm prin sponsori pentru că nu avem voie deoarece trebuie făcut totul oficial. Și nici alt sistem ca să corecteze această problemă nu există. E greu să trimiți bolnavii, să le spui să cumpere un ac de la farmacia din colț, mai ales că sunt urgențe“, povestește conf. univ. dr. Iulian Diaconescu, șeful Secţiei de Boli Infecţioase.
„Nu reușim să controlăm aceste infecții suficient și bolnavii sunt victimele lor“
Probleme sunt și cu igiena și infecțiile din spitale, ale căror victime sunt tot pacienții. Dacă ar fi să compare secția pe care o conduce cu una dintr-un spital european, medicul spune că nu ar putea decât să zică că ar vrea alt spital. „Există și unele probleme legate de educație și igienă și mă refer la infecțiile cu clostridii care ne invadează. În spatele lor sunt tratamentele cu antibiotice, dar și unele neglijențe legate de igiena din spitale. Nu reușim să controlăm suficient aceste infecții și bolnavii sunt victimele lor. Te duci să te tratezi de una și te întorci cu alta, poate mai gravă. Din păcate, este o problemă care se întâlnește și în alte țări, dar nu e așa de gravă ca în România. Dacă ar fi să comparăm clinica de aici cu un spital din Olanda, de exemplu, nu aș putea decât să zic că aș vrea alt spital. Acolo, când intri în spital zici că intri în muzeu“, atrage atenția șeful Secţiei de Boli Infecţioase.
Infecţia cu stafilococul auriu, una dintre marile probleme
Sunt cazuri în care pacienţi cu infecţii grave nu răspund la tratamentele cu antibiotice administrate de medici. Raportul global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la rezistenţa bacteriilor la antibiotice arată că una dintre marile probleme cu care se confruntă România este cea a infecţiei cu stafilococul auriu, rezistent la Meticilină. Stafilococul auriu este un germen care există în piele şi în fosele noastre nazale, care poate genera infecţii în tot organismul. Spitalele din străinătate își iau serioase măsuri de precauție când vine vorba de această bacterie. „Din cauza acestei infecții, atunci când am fost în spitalele din Olanda ne-au luat niște probe din căile respiratorii, ca să depisteze dacă avem acest stafilococ aureus pentru că știau că venim din România, unde există această bacterie. Nu ne dădeau voie să intrăm în spital până nu erau siguri că nu suntem purtători. Iată cât de atenți pot să fie ei la riscul la care este supusă populația. Stafilococul aureus rezistent la Metilicină este un germene reputat ucigaș, rezultat al rezistenței la antibiotice. Umblă liber în sistem pentru că este greu de distrus. Când ai o astfel de infecție, este greu de tratat. Nu e de mirare că România se află pe harta mai puțin onorantă a acestor infecții, pentru că posibilitățile noastre de a controla astfel de infecții sunt reduse și România stă prost din acest punct de vedere. Stafilococul acesta generează infecții severe pe care nu putem să le controlăm, iar asta înseamnă bolnavi care se recuperează greu și care unori se pierd. Sunt cheltuieli enorme, terapii intensive cu medicație foarte scumpă. De aceea se feresc atât de mult celelalte țări“, spune dr. Iulian Diaconescu.
„Profilaxia ar trebui să fie prima prioritate a sistemului“
Prevenția este cea care ar putea să scoată România din lanțul ucigător care o clasează pe primele locuri la boli infecțioase precum hepatita, tuberculoza, dar și alte tipuri de bacterii. „Profilaxia ar trebui să fie prima prioritate a sistemului și noi să fim apreciați nu prin numărul de bolnavi, ci prin lipsa lor. Investițiile în profilaxie sunt, din păcate, apanajul țărilor dezvoltate. Prevenția este scumpă. Faptul că Olanda are o patologie foarte controlată este rezultatul unei politici de profilaxie bine puse la punct. Pentru noi este greu să ajungem acolo și asta este o problemă de politică sanitară“, spune conf. univ. dr. Iulian Diaconescu, șeful Secţiei de Boli Infecţioase.
