Curtea Supremă a decis că medicii care primesc un venit de la stat sunt funcționari publici și pot fi cercetați pentru șpagă și abuz în serviciu. Specialiștii au explicat pentru „Evenimentul zilei” această sentință. Specialiștii consultați de „Evenimentul zilei” consideră că decizia luată de Instanța Supremă, privind statutul medicilor care lucrează la stat, va unifica practica judiciară și ea este obligatorie pentru instanțele din România. Cei mai mulți dintre medici sunt beneficiarii sistemului de salarizare dual, adică sunt plătiți atât de stat, cât și de la privat.
Doctorii au susținut că nu pot fi cercetați de procurori atunci când primesc mită deoarece ei profesează o meserie liberală. În acest sens au obținut și sprijinul Guvernului, care a promovat o Ordonanță de Urgență prin care s-a dorit punerea la adăpost cu privire la acuzațiile de luare de mită și abuz în serviciu. Până la recenta decizie a judecătorilor, un medic care nu condiționa prestarea de servicii medicale către un pacient de primirea unei sume de bani, rar era anchetat. Denunțurile erau aproape inexistente și pacienții refuzau să depună plângere.
„Până mai ieri, dacă dădeam bani unui medic și eram prins în flagrant, cadrul medical nu putea fi acuzat de luare de mită. Cel mult putea fi acuzat de evaziune fiscală dacă nu-mi dădea chitanță”, ne-a explicat avocatul Cristian Ene. Din perspectiva sa, medicii care lucrează și la stat, și la privat, ar trebui să fie considerați ca asimilați funcționarilor.
Medic oncolog pentru 52 de infractiuni de luare de mita ( 50 ron /consultatie ?! )
Cazuri celebre
Doctorițele Iulia Maria Mihai și Camelia Săndulescu de la Argeș au luat 1.075 de șpăgi pentru adeverințe false de handicap. Csiki Csogor de la Miercurea Ciuc a primit mită de 98 de ori de la bolnavii de cancer, pentru a elibera rețete.
„Profesia medicală este una liberală”
Imposibilitatea medicului din sistemul public de a fi tras la răspun dere, în cazul în care condiționa actul medical de primirea unor foloase necuvenite a fost recunoscută de vicepreședintele Colegiului Medicilor București, prof.univ. dr. Vladimir Beliș, care a adăugat însă că problema rămâne.
„Da. Înainte de decizia Înaltei Curți era o problemă din punct de vedere juridic. Un medic care condiționa un act medical de primirea unor foloase putea fi sancționat doar sub aspectul deontologiei, nefiind considerat funcționar public. Răspunderea penală intervenea doar când era cazul unei vătămări corporale. Însă, profesia medicală este una liberală. Medicul nu este, prin urmare, un funcționar public. Acest conflict n-a fost rezolvat prin decizia Înaltei Curți. Chestiunea rămâne în discuție. O vom discuta la nivelul Colegiului Medicilor și vom vedea ce demersuri urmează. Dacă facem vreo contestație în anulare, însă nu aș vrea să mă antepronunț,” susține Beliș.
„Este corectă sub aspectul răspunderii penale”
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, susține că decizia Justiției trebuie respectată. „Ea este corectă sub aspectul răspunderii penale a medicului care condiționează actul medical și care, dacă este asimilat funcționarului public, poate fi sancționat penal. Dacă Înalta Curte ar fi decis altfel, eu ca pacient nu aveam nicio pârghie prin care să sancționez medicul. Ori, sistemul public de sănătate de la noi nu a ajuns la gradul acela de maturizare în care să ai suficientă încredere.
Însă, profesiunea medicală este una liberală și acest lucru trebuie spus. O separare cumva trebuie făcută, în sensul în care medicul trebuie să aibă o relație contractuală cu spitalul ca specialist cu liberă practică, însă când condiționează actul medical trebuie să poată fi tras la răspundere penală. Medicul trebuie responsabilizat în relație cu pacientul. Statul garantează sănătatea, prin urmare asta este când lucrezi în sistemul public. Decizia Înaltei Curți este o palmă pentru Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), care a luptat din răsputeri ca medicul să nu fie considerat funcționar public pentru că el însuși are probleme cu legea, având câteva procese pentru corupție”.
Vasile Astărăstoae nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere.
„Este incorect ca actul medical să fie condiționat”
Profesor - doctor Gheorghe Burnei, chirurg ortoped la Spitalul de copii „Marie Curie” din București: „După 35 de ani de experiență vă pot spune că este incorect ca actul medical să fie condiționat. Nu știu de ce s-a luat măsura, dar din acest punct de vedere nu este o mare dramă. E chiar foarte bine. Problema noastră, a medicilor, este a salariului foarte mic, nemotivant, care a făcut ca un număr mare de medici să plece din România. Însă cine este nemulțumit de salariul de la stat poate activa în clinicile private pentru a-și suplimenta veniturile.
Dar pun și eu o întrebare: dacă medicii sunt considerați acum funcționari publici, pot avea un program de funcționari publici? Pot pleca acasă la sfârșitul programului? Prin contractul meu cu spitalul sunt obligat să acord 14-16 consultații pe săptămână și 1-2 operații. Atât. Această obligație o am față de stat. Cu puțin efort și la nivelul meu de experiență pot să fac toate aceste lucruri într-o zi. În celalalte zile pot să stau acasă? În fapt, acord mult mai multe consultații pentru că nu poți să lași pacientul care vine în suferință”.
