Regimul de compensare a 21 de medicamente a fost modificat săptămâna trecută printr-o hotărâre a Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Oficial, decizia a fost luată pentru a face rost de bani pentru includerea de noi molecule pe listă. Dar jumătate din ele oricum nu mai generau cheltuieli pentru că sunt suspendate de ani buni în Uniunea Europeană. Printre acestea se numără sibutramina, efalizumab, rosiglitazona, drotrecogin, daclizumab. Pentru alte 12 medicamente, compensarea a scăzut de la 90% sau 50% la 20%.
Institutul naţional britanic pentru Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) făcuse, încă din 2012, o serie de recomandări privind revizuirea conţinutului listei de medicamente compensate. Raportul prestigiosului institut s-a concentrat pe studierea acelor 50 de medicamente gratuite sau compensate care generaseră cele mai mari cheltuieli în 2010. Recomandările experţilor se refereau atât la delistarea anumitor medicamente insuficient de cost-eficiente şi reclasificarea unora ca OTC-uri, cât şi la renegocierea serioasă a preţurilor pentru mai multe molecule.
Încă de-acum trei ani, NICE le spunea autorităţilor române că numai prin scoaterea Ginkgo biloba de pe lista de compensate pot economisi anual 16,3 milioane de euro (raportat la chetuielile din 2010), iar prin delistarea erdosteinei, alte 7 milioane de euro. Economii anuale de 13,5 milioane de euro ar fi adus scoaterea combinaţiei diosmină-hesperidină (Detralex), conform calculelor experţilor NICE. Abia acum s-a luat decizia delistării Detralex şi a Ginkgo biloba. Mucoliticul erdosteină rămâne compensat, dar de-acum numai cu 20%.
Peste 35 de milioane de euro estimau specialiştii NICE că s-ar putea economisi prin delistarea agenţilor de stimulare a eritropoieziei (epoetina alfa, epoetina beta, derbepoetina) pentru managementul anemiei induse de tratamentul anticanceros. Cele trei medicamente rămân pe lista medicamentelor compensate prin programul G10, în ciuda recomandărilor NICE.
Atât behistina, cât şi orlistatul rămân compensate cu 50%, deşi raportul NICE argumenta în favoarea delistării lor şi a reclasării ca OTC-uri.
Pentru gravide, copii şi studenţi nu mai sunt gratuite peroxidul de benzoil, fluorura de sodiu, dexpanthenolul şi ibuprofenul. Alături de ibuprofen, NICE recomandase acum trei ani scoaterea antihistaminicelor loratadină şi ciproheptadină de pe această sublistă. Dacă în cazul ibuprofenului a durat trei ani pentru ca recomandarea să fie luată în calcul, cele două antihistaminice rămân gratuite pentru copii, studenţi şi gravide.
Raportul NICE făcea, de asemenea, o pledoarie puternică pentru revizuirea cost-eficienţei medicamentelor incluse în programul naţional de oncologie. Era vorba în special de trei molecule din „top 50“. Toate trei sunt şi astăzi în program. NICE recomanda delistarea cetuximabului pentru tratamentul cancerului colorectal metastatic, medicamentul nefiind cost-eficient în context românesc, deoarece preţurile, la nivel de 2010, erau apropiate de cele practicate în Marea Britanie. Sorafenibul nu este recomandat ca tratament de primă sau a doua linie pentru pacienţii cu carcinom celular renal metastatic şi/sau avansat. Scoaterea lui de pe listă la recomandarea NICE acum trei ani ar fi adus economii anuale de 4,1 milioane de euro. Deşi folosirea lui în cazurile de cancer mamar nu mai este o indicaţie aprobată şi ar fi trebuit întreruptă compensarea medicamentului încă din 2012, spunea NICE, bevacizumab (Avastin) este cuprins încă în programul de oncologie.
În teorie, delistarea unor molecule pentru a face loc şi rost de bani pentru altele e o idee bună. În practică, se aplică incomplet, insuficient de prompt şi fără a respecta până la capăt principiile cost-eficienţei sau recomandările argumentate ale experţilor.
