În urma auditului financiar asupra contului de execuţie a bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pe anul 2013, Curtea de Conturi a descoperit grave nereguli privind colectarea fondurilor, efectuarea unor plăţi nelegale către cabinetele unor medici de familie, decontarea unor cheltuieli către cabinete private pentru efectuarea dializei pentru persoane decedate şi multe altele. ”Drepturile totale de creanţă ale FNUASS, în anul 2013, au fost de 30.282.000.000 lei, din care 23.090.000.000 lei s-au încasat până la finele anului, iar 78 milioane s-au încasat pe alte căi, astfel că la data de 31.12.2013 au rămas de încasat venituri în sumă de 7.114.000.000 lei. Gradul de colectare faţă de drepturile constatate a fost de 65,8% pentru veniturile din contribuţiile angajatorilor şi de 71,5% pentru veniturile din contribuţiile angajaţilor. Angajamentele legale evidenţiate la sfârşitul anului 2013 au fost de 27.002 milioane lei, cu 3.867 milioane lei mai mari decât creditele bugetare definitive (23.135 milioane lei), ceea ce a condus la raportarea unor angajamente legale rămase de plătit în sumă de 3.912 milioane lei”, se arată în ultimul raport al Curţii de Conturi.
Decontarea unor servicii de dializă pentru persoane decedate
Alte nereguli privesc Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care, potrivit Curţii de Conturi, „nu a exercitat controlul modului în care CAS judeţene au ţinut evidenţa tehnico-operativă şi extracontabilă a serviciilor medicale prestate de unităţile sanitare publice cu paturi cu care aveau încheiate contracte, validate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică Management Public în Domeniul Sănătăţii (SNSPDS), peste valoarea de contract, în sumă estimată la 920.163.000 lei”.
În ceea ce priveşte calitatea gestiunii economico-financiare, Curtea a constatat abateri, dintre care unele au condus la efectuarea de plăţi nelegale şi la producerea unor prejudicii, iar altele au impact asupra patrimoniului administrat de CNAS.
Astfel, Curtea precizează că nu a fost monitorizat modul în care Casele de asigurări de sănătate judeţene au stabilit, evidenţiat şi recuperat prejudiciile ca urmare a plăţilor efectuate de acestea peste nivelul aprobat, pentru finanţarea cheltuielilor administrative efectuate de cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de permanenţă (gărzi).
„În acest sens s-a constatat că nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi nu au fost raportate prin situaţiile financiare încheiate la 31.12.2013 debite în sumă estimată de 4.333.000 lei, reprezentând plăţi nelegale efectuate peste nivelul aprobat prin Ordinul comun OMS/MIRA nr. 1024/496/2008”, se arată în raport.
Stiri similare:
Potrivit acestuia, în perioada 01.01-31.05.2011, la nivelul a 14 Case judeţene, care au organizat centre de permanenţă (gărzi) în această perioadă, s-a calculat un prejudiciu estimat la suma de 1.146 mii lei, reprezentând plăţi nelegale efectuate către cabinetele medicilor de familie.
„Au fost validate şi decontate nelegal, în anul 2013, de către CNAS, unele servicii medicale raportate de furnizorii privaţi de servicii de dializă, pe numele unor persoane decedate, în sumă estimată de 11 mii lei. Nu a fost monitorizat şi nu s-a efectuat, de către CNAS, controlul asupra modului de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor cu bunuri şi servicii în cadrul contractelor încheiate de Casele de Asigurări de Sănătate cu furnizorii de servicii medicale şi produse farmaceutice, în sumă de 1.282.000 lei”, se arată în documentul citat.
CNAS va trebui să monitorizeze prejudiciile rezultate din decontarea medicamentelor
Ca atare, Curtea de Conturi a cerut CNAS să monitorizeze şi să controleze modul în care Casele judeţene organizează şi conduc evidenţa tehnico-operativă şi extracontabilă a serviciilor medicale prestate de unităţile sanitare publice cu paturi. „Din totalul plăţilor, suma de 21.871.000.000 lei reprezintă plăţile pentru sănătate, diferenţa de 1.219.000.000 lei fiind utilizată pentru asigurări şi asistenţă socială”, se arată în raport la capitolul măsuri dispuse CNAS.
Casa Naţională va trebui şi să stabilească întinderea prejudiciului rezultat din plăţile nelegale, efectuate în perioada 2009-2011, pentru finanţarea cheltuielilor efectuate de cabinetele medicilor de familie, dar şi să extindă verificările asupra întregii categorii de operaţiuni economice privind validarea şi decontarea serviciilor de dializă şi stabilirea întinderii prejudiciului creat ca urmare a validării şi decontării medicamentelor, serviciilor medicale, drepturilor salariale, sporurilor etc. şi calcularea şi înregistrarea accesoriilor aferente debitelor din decontarea nelegală a acestora”.
