Sistemul medical romanesc e decredibilizat pentru ca evenimentele negative fac rating. Dar sunt universitati si cadre didactice in sistemul de invatamant medical romanesc care rivalizeaza cu cele din Occident, iar in unele cazuri pot fi chiar pe primul loc, afirma rectorul UMF Carol Davila, prof. univ. dr. Ioanel Sinescu.
Cei mai buni absolventi pleaca si sunt foarte competitivi in Germania, Franta, Suedia, Marea Britanie si acesta este un motiv pentru care din nou majoritatea celor mai buni absolventi de liceu opteaza pentru medicina, spune rectorul UMF intr-un interviu pentru Ziare.com.
Prof. Ioanel Sinescu atrage atentia ca, desi mici, salariile nu sunt singura cauza pentru care medicii pleaca din tara: "Unii cauta si multumirea profesionala. Un medic motivat profesional nu va suferi foarte tare ca nu are o haina Armani, dar va suferi daca nu poate sa faca un CT."
Rectorul UMF a explicat cum vede reforma Sanatatii si cum ar trebui sa arate sistemul sanitar: "Deschidem spitale, dar cu cine, care e performanta lor, cat diluam astfel din finantare sistemului?"
Invatamantul medical romanesc avea o carte de vizita foarte buna in deceniile trecute. Care este acum nivelul?
Nu e departe de ceea ce a fost, dar nu e unitar, ci eterogen. Sunt segmente care merg foarte bine, de exemplu in disciplinele preclinice. Invatamantul clinic este in cel putin 70% din discipline mai performant ca inainte.
Sunt si universitati, si cadre didactice care in anumite zone rivalizeaza cu cele din Occident, iar in unele cazuri pot fi chiar pe primul loc. Lucrurile nu sunt monobloc. Pot sa fie zone din cardiologie, de exemplu, pe aceeasi pozitie cu centre din Europa de Vest sau America de Nord.
Si atunci de ce romanii considera ca se pot trata bine doar in strainatate?
Sistemul medical romanesc e decredibilizat. Nu spun ca nu sunt si laturi negative, iar ele nu trebuie trecute cu vedea. Insa nici prezentarea lor justitiara la televizor nu se intampla in nicio tara civilizata. Pana sa ajungi la concluzia ca o persoana a murit din cauza medicului trebuie sa parcurgi niste etape de evaluare si sa ai o decizie definitiva.
Cand vorbim despre sistemul medical, vorbim numai despre oameni maltratati, plimbati cu salvarile, externati inainte de vreme (pentru ca asa crede familia, desi spitalul nu e azil), care se infecteaza in spital sau primesc tratamente inadecvate. Dar nu se vorbeste despre lucrurile bune, deosebite care se fac.
De ce aceasta decredibilizare?
Malpraxisul exista peste tot in lume. Sigur ca nu poate fi acceptat. Cum sa accept ca tatal meu sa fie dus la un spital din Germania unde sa-i fie scos globul ocular sanatos si sa-i fie lasat cel cu care nu vedea? Cum sa accept ca fratelui meu sa-i fie amputat piciorul sanatos si sa-i fie lasat cel bolnav? Sunt exemple reale din Germania.
Urmeaza si acolo pedeapsa pentru aceste greseli, dar publicul din Germania nu afla din prima zi despre acest caz. Afla cand lucrurile se clarifica, concluzia si decizia sunt indubitabile. Dar lucrurile rele fac rating la televizor.
Suntem ca natiune blocati intr-o problema de mentalitate.
Adica?
Materialul uman este de cea mai buna calitate in medicina romaneasca. Problema e ca oameniitrebuie sa fie motivati. Avem zone din invatamantul medical in care lucrurile se petrec la nivel de excelenta, inclusiv la nivel de studii de licenta, ca student.
Aceasta este si explicatia pentru care cei mai buni absolventi pleaca si sunt foarte competitivi in Germania, Franta, Suedia, Marea Britanie. Ei vin din scoala in care au fost formati intr-o tara din Europa despre care se stiu numai lucruri negative.
Sunteti profesor de foarte multa vreme. Dincolo de elitele despre care vorbeati, cum au evoluat generatiile de studenti? Sunt din ce in ce mai putin interesati si implicati?
Asa era in anii '90 cand medicina era complet neatractiva. Si nu numai in Romania. Asa era si in Germania, care atragea medici din toata lumea. Pentru ca s-au dezvoltat alte ramuri in care muncesti mai putin si ajungi cu mult mai repede la perfomanta si bunastare, cu raspundere mai mica.
In medicina faci o facultate de 6 ani si in cel mai bun caz la 25 de ani esti medic licentiat, dar trebuie sa faci rezidentiatul pentru a avea drept de libera practica intr-o specialitate. El dureaza intre 3 si 6 ani. Deci la 31 de ani un medic de-abia e tanar specialist, dar nu poate uimi lumea.
In medicina poti comprima etape, dar nu le poti sari. Asa ca mai ai nevoie de 5 ani in care sa lucrezi intr-un mediu bun pentru a ajunge sa abordezi cazuistica cea mai grea. Si atunci de ce sa te duci la medicina si sa nu la IT, de exemplu?
De ce spuneti ca s-a schimbat situatia?
Dupa 2000 medicii au inceput sa plece in strainatate. Primii, cei mai buni si tineri. Apoi si medici la 50-55 de ani. Au plecat pentru ei si pentru copiii lor. Aparand perspectiva de a lucra in strainatate, a crescut interesul pentru medicina din nou. Si majoritatea celor mai buni absolventi de liceu opteaza pentru medicina.
Imi spuneti ca medicii cei mai buni pleaca si chiar intra in facultate cu acest gand. Pleaca doar din cauza salariilor?
Salariul e un aspect. Un rezident cu 1.300 de lei pe luna nu se poate intretine fara sprijinul familiei. Dar nu toti medicii sunt orbiti de bani din prima clipa. Unii cauta si multumirea profesionala. Cand se scot locuri la rezidentiat in orase mai mici, care nu sunt centre universitare, nu se ocupa. Decat sa se duca la Tulcea, sa zicem, prefera sa renunte la rezidentiatul din Romania si pleaca in strainatate.
Ce inseamna multumire profesionala pentru un medic?
Fiecare specialitate are niste standarde. Se stie ca in afectiunea X, maximum pe care pot sa-l obtii este acesta. Si fiecare afectiune are un protocol de diagnostic, care presupune anumite investigatii, iar medicul trebuie sa aiba un confort tehnologic corespunzator vremurilor in care traim.
Dar e posibil sa nu aiba acest confort, desi are o patologie mai grea de rezolvat decat colegii din Germania pentru ca romanii sunt mai bolnavi decat alte natii. Se imbolnavesc mai mult si ajung mai tarziu la diagnostic.
Si ce faci cu bolnavul? Daca-l abordezi si nu poti duce lucrurile pana la capat, se prapadeste. Daca nu-l abordezi, le spui rudelor sa duca bolnavul acasa pentru ca nu are nicio sansa sau il trimiti in alta parte. Multi nu mai ajung in alta parte si se prapadesc, iar medicul ramane cu o mare frustrare.
Si daca ea se repeta, medicul se intreaba ce face pana la urma in specialitatea lui. Un medic motivat profesional nu va suferi foarte tare ca nu are o haina Armani, dar va suferi daca nu poate sa faca un CT. La un pacient nu te uiti ca la un lemn. Si daca nu poti ajunge la bolnav indiferent de eforturile tale ai frustrari, iar ele se aduna.
Sunt probleme pe care un medic tanar si le pune cand decide pe ce traiectorie sa se inscrie.
Ramanem cu cei mai slabi medici?
Intr-o prima etapa. Dar nu raman doar cei slabi. Unii au potential mai mare decat cel aratat in facultate si pot fi adusi la un nivel de competitivitate ridicata. De la noi din clinica nu a plecat nimeni pentru ca au tot ce le trebuie si o cazuistica grea, densa. Sunt multumiti si trec peste lipsurile pe care sigur le resimt. Din acesti rezidenti se selecteaza viitorii specialisti foarte buni.
Suficienti?
Nu stiu in privinta tuturor specialitatilor medicale. In specialitatea mea sunt insa foarte multumit. Acum am sase colegi care oricand pot deveni sefi de clinica oriunde si sunt mai buni decat colegii lor din strainatate.
Sunt si medici romani scoliti in strainatate. De exemplu, exista un program de specializare in chirurgie cardiaca pediatrica a medicilor romani de la Spitalul Grigore Alexandrescu, la spitalul Wolfson din Israel. UMF se implica in acest program?
UMF este implicat in acest program printr-un parteneriat cu asociatia Rotary, care si-a propus sa ajute chirurgia cardiaca. Si e vorba de bani multi. Conditia e ca ei sa aiba un contract si sa vina inapoi in Romania. Generozitatea clubului Rotary e deosebita si nu des intalnita in Romania. Cultura sustinerii unor asezaminte pentru cei in situatii defavorizate nu e raspandita in Romania.
Daca acesti copii ar fi tratati in strainatate ar costa foarte mult si oricum nu ar putea fi toti trimisi. Solutia este cea gasita de Rotary: sa scolim medicii afara si sa-i aducem sa trateze bolnavii in Romania. Dar proiectul trebuie continuat pas cu pas.
Cum?
A venit momentul sa existe cel putin un centru in care patologia unei specialitati sa poata fi rezolvata integral ca sa nu mai trimitem pacientii in strainatate si sa nu mai vedem peste tot apeluri umanitare. Nivelul medical al unui sistem e dat de nivelul economic al tarii si de sustinerea financiara in primul rand.
PIB-ul nostru e micut, dar nici din el procentul dat Sanatatii nu e inseamna nici jumatate din cat se da in alte tari. Sistemul e subfinantat.
E lipsa de viziune sau lipsa de fonduri?
De viziune. Daca am doar o suta de lei, trebuie sa ma gandesc cum ii folosesc. Daca ma duc sa beau bere si mananc, poate ca voi fi fericit in prima zi, in a doua zi, si restul de 28 de zile? O tara civilizata se sprijina pe educatie, sanatate si justitie. Si uneori am impresia ca Romania a ramas inghetata undeva in istorie.
Dati vreo sansa reformarii sanatatii, despre care se vorbeste de 20 de ani?
Da. Vad semne ca se urmareste traseul banilor si rezultatul alocarii. Vedeti, nu e foarte important sa ai multe spitale. Nu cred ca am nevoie de spital la Lehliu, sa zicem. Si acolo se imbolnavesc oameni, dar spitalul acela are un medic, poate pensionar, un ecograf vechi si un laborator pe care nu pui baza.
Ma duc acolo, mi se fac investigatii, starea mea nu se amelioreaza, vin la Bucuresti si investigatiile vor fi repetate. Deci este intretinuta o cladire, sunt platite salarii, sunt cheltuiti bani, fara rezultat efectiv pentru pacienti.
La Lehliu am nevoie de un sistem de ambulanta foarte bun si de medici de familie activi, care sa ma evalueze si sa ma trimita unde trebuie. Si ma va trimite la un spital care va avea cu o suta de milioane mai mult pentru ca a primit si banii spitalului din Lehliu.
Deschidem spitale, dar cu cine, care e performanta lor, cat diluam astfel din finantare sistemului? Nici nu trebuie sa fii nevoit sa vii de la Satu Mare la Bucuresti. Pot exista centrele regionale.
Daca ar fi sa porniti reforma Sanatatii, ati incepe cu salariile medicilor sau cu dotarile?
Cu amandoua. As face o ierarhizare a specialitilor cele mai deficitare si stringente ca tratament. Nu toate bolile sunt la fel de importante. Una este infarctul, alta este sa ai probleme articulare la 75 de ani. Trebuie discernamant, o ierarhie corecta si liniile directoare. Sistemul trebuie cunoscut, trebuie decizie si vointa politica pentru a aduce bani in sistem si a-i aloca transparent.
In preajma unui razboi, Romania a importat arme din Germania. Iar Arghezi a intrebat: dar nemtii de unde-i luam? Ma gandesc la resursa umana. Trebuie selectata, antrenata si motivata cu salarizarea. Sigur ca ea nu poate fi de la inceput iesita din comun, dar daca oamenii vad ca acest lucru incepe si linia tine 2-3 ani, lucrurile vor merge mai departe.
