Multe medicamente au fost vândute cu preţuri şi de şapte ori mai mari decât în alte ţări europene, deşi normele legale interziceau acest lucru. Oficiali din Ministerul Sănătăţii susţin că atât împotriva demnitarilor, cât şi a companiilor farmaceutice responsabile vor începe demersuri pentru recuperarea prejudiciilor, relatează romanialibera.ro
Este o practică veche de peste cinci ani, posibilă prin nerespectarea Ordinului 75 din 2009. Prin acest act normativ - care cuprinde normele privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman -, producătorii erau obligați să vândă medicamente în România la un preţ cel mult egal cu cel mai mic preț din oricare dintre următoarele state: Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania. Dar ordinul a fost ignorat de către companiile farmaceutice, spre beneficiul ilicit al acestora, cu acordul scris al unor miniştri ai Sănătăţii.
Preţul de 531 de lei, în loc de 83,75 de lei
Complicitatea oficialilor se vede foarte clar dintr-o serie de documente publicate în exclusivitate tot de RL, prin care miniştrii Sănătăţii, începând cu Eugen Nicolăescu (2012), au fost de acord cu îngheţarea preţurilor la medicamente, deşi ordinul prevede foate clar obligativitatea ca producătorii să îşi aliniezeze anual preţurile la cele din statele de referinţă mai sus menţionate. Şi, desigur, în unele cazuri să le scadă. O nouă analiză comparativă a pieţei medicamentelor din România şi din ţările de referinţă dezvăluie că românii au plătit şi cu 700% mai mult pentru un medicament.
Astfel, potrivit datelor actualizate, Mirapexin (produs de compania farmaceutică Boehringer Ingelheim Intl), medicament utilizat în tratarea Parkinsonului, concentrație 1,05 mg, se vinde, potrivit CaNaMed - catalogul național al prețurilor -, cu 531,65 lei în prezent în România, în timp ce prețul maxim, dictat de cel practicat în una dintre cele 12 țări UE luate ca referință, ar trebui să fie de 83,75 lei.
Cipralex (produs al companiei farmaceutice Lundbeck), utilizat în tratarea depresiilor și anxietății, 10 mg, se vinde la noi cu 63,82 lei, în timp ce prețul maxim ar trebui să fie de 16 lei. Zometa (Novartis), medicament pentru tratarea cancerului, are prețul de catalog 1.068 lei pe piaţa românească, în timp ce prețul maxim de referinţă ar trebui să fie de 414 lei. Xeloda (Roche) are preț de catalog 1.245 lei, iar prețul maxim legal ar trebui să fie 628 lei. Binocrit (Sandoz), medicament pentru anemii asociate altor afecțiuni, se vinde în România cu 1.520 lei, în timp ce prețul maxim de referinţă, raportat la cel mai ieftin de pe piaţa europeană, ar trebui să fie 768 lei. Medicamenteul Seroquel, 200 mg, de la Astrazeneca, are un preţ de catalog de 342 de lei, deşi preţul său maxim este de 177 lei.
Măsuri împotriva companiilor
Din analiza RL, reiese faptul că 86 de medicamente au preţul mai mare decât cel impus de lege. Cel puțin 20 de medicamente au prețuri de la de două până la de șapte ori mai mari decât impune legea. Amintim că premierul Ponta a recunoscut că prin nerespectarea Ordinului 75/2009 românii au plătit cu 25% mai mult pentru aceste medicamente decât alţi europeni.
Trebuie spus că în ultima perioadă Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a făcut o serie de verificări legate de preţul de vânzare a medicamentelor, fără însă ca acestea să vizeze companii anume. A fost mai degrabă o evaluare prin sondaj, potrivit unor surse din cadrul ministerului, dat fiind că era dificilă analiza rapidă pentru cele 6.200 de medicamente existente pe piaţă. După control, a reieşit faptul că anumite medicamente erau cu 30-40% mai scumpe decât prevede legea, dar acest procent ar putea fi mai mare, dat fiind că analiza ministerială nu a cuprins toate medicamentele.
Până la data de 10 martie, companiile farmaceutice trebuie să trimită Ministerului Sănătăţii rapoarte complete legate de preţurile practicate pe piaţa din România. După o verificare la nivelul Departamentului juridic din minister, se va decide ce fel de măsuri pot fi luate împotriva companiilor şi demnitarilor care au permis vânzarea unor medicamente la prețuri mai mari decât prevede legea. Şi, desigur, pentru recuperarea prejudiciului, spun surse din Ministerul Sănătăţii.
„Respectăm legea“
RL a încercat să afle punctul de vedere al celor mai importante companii farmaceutice care activează pe piaţa din România. Sandoz nu are date de contact pentru ţara noastră (deşi sunt 31 divizii regionale şi naţionale). Am sunat sau am trimis mailuri la companiile Boehringer Ingelheim, Roche, Lundbeck, Novartis, Janssen sau Pfizer, dar nu am primit răspuns la întrebarea adresată: cum explică faptul că preţurile practicate de ei la unele produse sunt mai mari decât ceea ce prevede legea?
Irina Berechet, Corporate Affairs Manager, AstraZeneca România, ne-a precizat că deoarece preţurile la medicamente au fost îngheţate în 2012, “pot apărea anumite diferenţe între preţurile medicamentelor înregistrate în alte ţări, însă pentru o interpretare corectă a cifrelor rezultate dintr-o astfel de comparaţie trebuie ţinut cont că în România se aplică o suprataxă de 25% pe cifra de afaceri realizată în relaţia cu sistemul de asigurări de sănătate (contribuţia «clawback»), la care se mai adaugă şi o diferenţă de cel putin 4% generată de un curs valutar îngheţat la nivelul anului 2012. În consecinţă, preţul real al medicamentelor este în fapt cu cel puţin 29% mai mic decât cel afişat in CaNaMed”. Irina Berechet ne-a asigurat că firma pe care o reprezintă respectă toate legile.
După primele notificări trimise de Ministerul Sănătății, o serie de companii farmaceutice și-au actualizat prețurile.
