O Românie în care muribunzii de pe paturile spitalelor sau şcolarii sunt puşi de autorităţi pe o listă de aşteptare la care nu se mai ajunge niciodată. Aşa se face că, în această săptămână, trei cazuri halucinante cu oameni care au murit lăsaţi de izbelişte de un sistem medical bolnav, Guvernul a alocat bani din fondul de rezervă pentru reabiltarea penitenciarelor. În plus, zeci de dube moderne, dotate cu aer condiţionat pe banii străinilor, vor plimba deţinuţii.
BÂRLAD: Diagnosticat cu pneumonie, mort de inimă pe stradă
Rezultatele preliminare din certificatul medico-legal al bătrânului mort în stradă la mai puţin de 45 de minute după ce a ieşit pe uşa spitalului bârlădean (judeţul Vaslui) duc spre ideea că bărbatul a decedat din cauza unei „cardiomiopatii ischemice cronice decompensate”. Legiştii au constat că Gheorghe Covalic (84 ani) suferea de o pneumopatie (infecţie la plămâni) care nu putea să-i pună viaţa în pericol şi că decompensarea cardiacă ar fi survenit subit, după ieşirea din spital, pe fondul unei organism slăbit.
„Concluziile provizorii în urma efectuării necropsiei au arătat că moartea bătrânului a fost patologică şi au avut drept cauză o insuficienţă cardio-respiratorie acută. Eventualele erori de diagnostic şi de conduită terapeutică se vor face după finalizarea analizelor histopatologice”, a precizat Mihaela Ştraub, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Vaslui.
„Nu a fost pus să semneze că refuză internarea”
Anchetele demarate de şefii Spitalului Municipal Bârlad şi de cei ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vaslui bat pasul pe loc, deşi externarea, dar şi decesul bătrânului s-au petrecut pe 9 martie. „Echipa de control din cadrul DSP continuă ancheta, iar concluziile vor fi comunicate după informarea în prealabil a Ministerului Sănătăţii”, a precizat Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui. De partea cealaltă, Gabriela Daniş, directorul medical al spitalului din Bârlad, susţine: „Încercăm să lămurim dacă i s-a spus să plece acasă sau bătrânul a plecat de capul lui. Nu a fost pus să semneze că refuză internarea. Nu am reuşit să discutăm cu tot personalul care era pe tură”.
Gheorghe Covalic a fost adus cu ambulanţa la spitalul bârlădean pe 9 martie, fiind preluat chiar din cabinetul medicului de familie din comuna vasluiană Bogdăneşti, unde domiciliază. În intervalul orara 12.00 - 15.00, cât a fost în grija medicilor bârlădeni, a fost suspus unui text de analize de sânge, i s-a făcut o radiografie pulmonară şi un EKG. A fost consultat şi de un pneumolog, care a pus diafgnostocul „pneumonie acută interstiţiară”. Recomandarea a fost de a face tratament la domiciliu. Bătrânul a plecat din spital şi s-a îndreptat către o clinică de dializă din oraş, unde ştia că fiul său este adus în acea zi pentru epurarea rinichilor. A murit în stradă, la aproximativ trei kilometri de spital, la circa 45 de minute de momentul externării.
IAŞI: Cauza morţii profesorului Brăilean - l-au ţinut degeaba cu orele în spital
Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a finalizat ancheta în cazul decesului profesorului universitar Tiberiu Brăilean, cel care a aşteptat circa şase ore în spital, până să i se pună un diagnostic. Reprezentanţii DSP au concluzionat că doctoriţa de gardă din noaptea în care cadrul didactic de la Universitatea „Al. I. Cuza” a ajuns la spital a „temporizat excesiv pacientul, în încercarea de a pune un diagnostic precis”. În plus, medicul în cauză, Ana Maria Georgiana Năstase, nu ar fi respectat protocoalele interne ale Spitalul „C.I. Parhon” din Iaşi şi nu a luat legătura „în timp util” cu un medic primar sau cu şeful clinicii, pentru a obţine un diagnostic. În urma anchetei, doctoriţa Năstase a fost demisă din cadrul „Parhon”, spital în care efectua doar gărzi.
Cronologia umilinţei din spital
Tiberiu Brăilean a fost transportat cu ambulanţa la Spitalul „Parhon” miercuri dimineaţă (4 martie), în jurul orei 2.00. Medicul Georgiana Năstase a efectuat monitorizarea clinică a profesorului. Abia la ora 6.00 reprezentanţii unităţii sanitare au solicitat un consult cardiologic, iar la ora 7.33 a fost transportat la Spitalul de Urgenţă “Sf. Spiridon” din Iaşi, unde a fost internat în stare gravă. Jumătate de oră mai târziu, Brăilean a suferit un stop cardiorespirator şi a fost transferat la Terapie Intensivă în comă. Tiberiu Brăilean a murit la 56 de ani, el fiind suferind de obezitate şi diabet zaharat.
Cazul profesorului Brăilean i-a determinat pe reprezentanţii DSP să constituie o comisie la care vor participa managerii şi directorii medicali de la unităţile sanitare din Iaşi, în cadrul căreia se vor „evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni, să se identifice măsuri suplimetare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate.
BRAŞOV: Bătrâna externată ilegal a murit de frig pe câmp. Medicul a fost demis
Rezultatele anchetei DSP Braşov, demarate după ce o pacientă a fost găsită, duminica trecută, moartă pe un 
câmp, fiind externată din Spitalul Tractorul, lasă de înţeles că, de fapt, decesul s-ar fi produs din vina victimei. Ioana Caloian (83 de ani) a fost lăsată să plece din spital, sâmbăta trecută, chiar în ziua internării, doar în pijamale şi papuci de casă, deşi afară erau zero grade Celsius. A doua zi, duminică, 8 martie, bătrâna a fost găsită moartă pe un câmp din judeţ. Niciun mebru al familiei ei nu a fost anunţat că femeia a primit încuviinţarea de a părăsi spitalul. Mai grav, însă, este că bolnava a fost externată în baza semnăturii unui medic rezident, care nu era angajat al acestui spital, aflându-se ilegal în el. De fapt, rezidentul îi ţinea locul medicului de gardă, cu care avusese o înţelegere tacită.
Cel mai halucinant paragraf din raportul DSP arată că „pacienta a fost împiedicată în câteva rânduri să plece, având în vedere şi ţinuta sumară în care se afla, dar în final, ca urmare a insistenţelor acesteia şi neprezentării niciunui aparţinător, a fost condusă de o infirmieră care îşi încheiase serviciul într-o staţie de taxi, de unde a plecat cu o maşină“, se arată în raport. Mai precis, fără a respecta procedurile medicale, dar şi cele umane, personalul a cedat insistenţelor pacientei, lăsată să plece îmbrăcată sumar într-un oraş pe care nici nu îl cunoştea (femeia era din Brăila, aflându-se în Braşov în vizită la rude – n.r.). În plus, Poliţia nu a găsit până acum nicio dovadă că Ioana Caloian ar fi fost preluată de un taxi, aşa cum se scrie în raportul de anchetă.
Doctorul vinovat a fost demis
Comisia de disciplină care s-a întrunit joi a decis ca medicul Eva Ionel, care a părăsit nejustificat garda, lăsându-şi un rezident în loc, să fie concediat. Doctoriţa Ionel lucra de 30 de ani la acest spital şi nu avea nicio sancţiune. Medicul are 60 de ani şi se poate pensiona anul acesta. Eva Ionel şi-a recunoscut greşeala şi a povestit că a început garda sâmbătă la ora 14.00, dar că, după o oră şi jumătate, a început să se simtă foarte rău, motiv pentru care a trebuit să găsească foarte repede un înlocuitor: „A fost greşeala mea. Am fost chemată la Poliţie şi la comisia de disciplină, pentru că nu am respectat regulamentul de ordine internă. Asta este greşeala mea, în legătură cu schimbul de gardă“.
Tot joi a fost finalizat şi raportul preliminar al autopsiei, care a confirmat că bătrâna a murit în urma hipotermiei. „Raportul preliminar al necropsiei a indicat drept cauză a morţii hipotermia“, ne-a declarat Liviu Naghi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Braşov.
Confort pentru puşcăriaşi: aer condiţionat în 50 de dube de arest preventiv
Avalanşa de reţinuţi şi arestaţi preventiv din ţară are efecte asupra confortului tuturor deţinuţilor din România. După ce politicienii care au ajuns după gratii s-au plâns de condiţiile din centrele de reţinere şi arest preventiv, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a demarat licitaţii pentru modernizarea acestor centre. Proiectul, care exista încă din mai 2014, dată la care a fost semnat de IGPR şi de Ministerul Justiţiei, a obţinut finanţare nerambursabilă de peste 1,2 milioane de euro în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 - 2014. Proiectul prevede achiziţionarea de bunuri materiale, în funcţie de necesităţi, pentru cele 52 de Centre de Reţinere şi Arestare Preventivă din ţară, „în conformitate cu instrumentele internaţionale relevante privind drepturile omului“.
Lista de licitaţii a IGPR prevede, astfel, şi achiziţionarea a 50 de instalaţii de aer condiţionat pentru autospecialele de transport al persoanelor încarcerate. Astfel, 40 de dube de arest preventive din fiecare judeţ şi alte zece din Bucureşti vor avea un confort sporit, iar inculpaţii vor beneficia de aer condiţionat pe drumul de la centrul de reţinere spre instanţele de judecată. Potrivit caietului de sarcini, instalaţiile de aer condiţionat vor fi montate la sediul firmei câştigătoare a licitaţiei, iar aparatele vor fi montate pe plafonul dubelor, aerul fiind distribuit în interior prin partea centrală. Tot în baza proiectului cu bani norvegieni, care se derulează pe o perioadă de doi ani, în patru centre de reţinere şi arest preventiv din ţară vor fi schimbate WC-urile turceşti şi duşurile.
Şoferul ambulanţei „expirate” cu trei pacienţi pe o targă, sancţionat
Un alt scandal a izbucnit, marţea trecută, tot la Spitalul Tractorul din Braşov, după ce trei paciente au fost transportate pe aceeaşi targă cu o ambulanţă Dacia Break, veche de peste 25 de ani.Regulamentul spune că o astfel de ambulanţă poate transporta un singur pacient odată.
„Şoferul, probabil, s-a grăbit şi, în loc să facă mai multe transporturi, a făcut doar unul şi a luat mai mulţi pacienţi. Nu este nici normal, nici legal“, a spus Adrian Albotă, managerul Spitalului Judeţean Braşov. Şoferul ambulanţei a fost sancţionat cu 5% din salariu pe o perioadă de trei luni.
Bolnavii de cancer, lăsaţi să moară
Pacienţii care au nevoie de radioterapie pentru a lupta cu cancerul mor cu zile la Braşov. Aparatul de radioterapie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a fost casat şi, din 2013, Ministerul Sănătăţii nu a dat bani pentru a se cumpăra altul. Un astfel de aparat costă 1,6 milioane de euro. Până la începutul lunii februarie bolnavii mergeau la tratament la clinica de oncologie privată de pe strada Carierei. Şi acel aparta este, însă, stricat acum şi se aşteaptă sosirea unei echipe de tehnicieni din SUA, dar nu se ştie data la care aceştia vor ajunge la Braşov.
Bani din fondul de rezervă pentru modernizarea penitenciarelor
Guvernul României a aprobat miercuri, 11 martie, o ordonanţă de urgenţă menită să permită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al bugetului pentru „îmbunătăţirea condiţiilor şi creşterii capacităţii de cazare din penitenciare“.
Actul normativ stabileşte cadrul legal care face posibile transferurile financiare către Ministerul Justiţiei, dar nu se precizează în acest moment despre ce sume este vorba. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a menţionat că tranşele de bani vor fi alocate în perioada imediat următoare conform necesităţilor precizate de oficialii Ministerului de Justiţie, în subordinea căruia se află sistemul penitenciar din România.
Potrivit unui document al Ministerului Justiţiei prezentat recent de Mediafax, statul cheltuieşte lunar cu întreţinerea unei persoane aflate în închisoare 512 lei. Statistica arată că, la finalul lunii ianuarie 2015, erau înregistraţi în sistemul de detenţie din România aproape 30.000 de deţinuţi, iar deficitul de cazare invocat de Ministerul Justiţiei este de peste 10.000 locuri.
Cuprinşi de mila arestaţilor
Mai mulţi dintre foştii politicieni încarceraţi în ultima perioadă au reclamat condiţii precare şi aglomeraţie în închisori. Au acuzat, de asemenea, un tratament inuman la care sunt supuşi atât ei, cât şi ceilalţi deţinuţi. Deşi nu a fost un subiect pe care să-l fi abordat vreodată în libertate, politicienii condamnaţi au acuzat Ministerul Justiţiei că nu se preocupă suficient pentru a finanţa sistemul penitenciar.
Una dintre plângerile care a stârnit vâlvă în ultima perioadă este cea formulată de fostul ministru Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv, pe 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Ea a vorbit pe blogul personal în special despre condiţiile din spitalalele-penitenciar, în contextul în care suferă de o boală de sânge care trebuie tratată:„medicamentele sunt foarte puţine, cele extrem de necesare lipsesc... Toate acestea se întâmplă, deoarece în ultimii 25 de ani în România toţi cei care au fost la şefia Ministerului Justiţiei au subfinanţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi cei care au făcut unele reguli nu au trecut pe aici“.
O altă vedetă politică arestată recent, deputatul Elena Udrea, le-a vorbit colegilor chiar în Parlament despre cât de greu e în închisoare: „Am fost dusă în arestul Poliţiei Capitalei, am fost verificată la sânge, am fost dezbrăcată, mi-au luat sutienul şi am fost dusă într-o cameră de 3 pe 3, unde erau patru paturi, câte două suprapuse. Apa caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc, fără uşă, dar dotat cu un duş pe care să-l folosim când trăgeam apa“.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, la finele săptămânii, că situaţia condiţiilor din penitenciare este în unele cazuri „sub limita demnităţii umane“ şi sunt necesare fonduri de aproximativ 1 miliard de euro pentru a le remedia, existând demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în acest sens.
Pe de altă parte, avocatul poporul Victor Ciorbea a declarat recent că a fost influenţat de discursul Elenei Udrea atunci când a dispus o anchetă extinsă în toate penitenciarele privind condiţiile de detenţie.
Copii îngrămădiţi ca într-un staul într-o grădiniţă veche din 1902
Într-un sat din judeţul Botoşani, într-o căsuţă veche de chirpici construită în 1902, se află amenajată o grădiniţă, în care se înghesuie peste 60 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Casa aproape se prăbuşeşte, iar iarna copii sunt căraţi în spate pentru a merge la toaleta din curte.
În satul Tudora, o aşezare de oameni gospodari din judeţul Botoşani, aflată la doar 24 de kilometri de oraş, în ultimul judeţ de la graniţa UE, copiii învaţă, în secolul XXI, în condiţiile de acum 100 de ani. Grădiniţa este un adevărat monument istoric. Făcut din chirpici pe furci de lemn, cu doar trei camere, sediul grădiniţei, este, de fapt, casa unde a trăit învăţătorul satului, în anul 1900. Mai precis, casa unde învaţă preşcolarii din Tudora a fost construită în 1902, iar învăţătorul de atunci, proprietar al casei Grigorincu Constantin, tot aici le preda micuţilor din Tudora, cu 113 ani în urmă.
Niciun geam în sălile de clasă
Lucrurile nu s-au schimbat cu nimic la grădiniţa din Tudora faţă de vremurile când preda învăţătorul Grigorincu. Clădirea este acceaşi, numai că stă să se prăbuşească. În camerele mici, se înghesuiesc la măsuţe, lăsate moştenire parcă tot de învăţătorul din 1902, peste 60 de copii. Abia se pot mişca, iar aerul închis aproape îi sufocă. Mai mult, una dintre cele trei camere nu are ferestre, micuţii stând fără lumină naturală, mai bine de jumătate de zi. „Este greu pentru ei să înveţe aici. Nu au spaţiu deloc. Şi pentru educatoare este la fel de greu. Nu pot lucra pe grupe, trebuie să mute mobilierul de mai multe ori pe zi. Noi am văruit, am pus geamuri termopan, ca să nu intre frigul, încălzim cu lemne sobele de teracotă. Dar nu se poate, este aer închis, spaţiu mic pentru copii, iar casa este deja şubredă. Apoi, dacă este o epidemie, este dezastru”, spune directorea grădiniţei şi a şcolii din Tudora, Cornelia Vatavu.
La grădiniţa din Tudora, nu poate fi vorba nici de toaletă. Micuţii se duc în curte la wc-uri turceşti, iar apă curentă nu există. Iarna copii sunt căraţi de educatoare în braţe prin troienele de zăpadă, să meargă la toaletă, iar unii părinţi la copii de trei ani le pun Pampers să nu fie nevoiţi să folosească wc-ul. Părinţii spun că de multe ori nu-şi simt copii în siguranţă în astfel de grădiniţă. Aşa este şi tatăl lui Vasilică, un puşti de 5 ani.
„Lui îi place să se hârjonească, nu resimte lipsurile ca un om mare, dar eu acasă stau cu grijă. Casa are 100 de ani, dacă cedează grinzile şi se întâmplă o nenorocire. La baie merg iarna duşi în braţe de educatoare, când îi zăpada mare. Spaţiul este impropriu, pentru dezvoltarea unui copil. Sperăm să se facă ceva. Alt loc nu avem unde să-i dăm”, spune Constantin Cucoreanu, tatăl lui Vasilică.
Atât conducerea şcolii din Tudora, cât şi Primăria doresc construirea unei grădiniţe noi. Au şi spaţiul necesar, în curtea şcolii actuale. Le lipsesc, însă, banii. Primarul Mihai Petria spune că a apelat, din 2006, la toţi miniştrii Educaţiei: „Am umblat peste tot, dar nu am primit decât promisiuni. Avem nevoie disperată de o grădiniţă. Nu se mai poate aşa”.
La acest text au contribuit: Sabina Ghiorghe, Simona Suciu, Sebastian Dan, Ionuţ Benea, Cezar Pădurariu