Până acum, inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au descoperit 50 de manageri de spital care ar fi incompatibili sau în conflict de interese. În ultima categorie intră persoane care au făcut bani din contracte derulate cu spitalele pe care le conduceau sau, cel mai  adesea, persoane plătite de firme de pharma pentru lucrări de cercetare, prelegeri și mese rotunde la care au participat.

În Codul penal, conflictul de interese este definit la articolul 301: “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. 

Un milion și jumătate de lei imposibil de explicat

Adrian Constantin Covic a fost, timp de 10 ani (între 2003 și 2012), director general și apoi manager al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iași. În 2012 a devenit prorector al UMF Iași și tot de atunci este doar șef al Secției Clinice de Nefrologie și Coordonator la Compartimentul de Medicină Internă al Spitalului CI Parhon.

A fost declarat în incompatibilitate, dar este acuzat și de conflict de interese, întrucât a semnat 114 contracte comerciale și 27 de acte adiționale în valoare totală de 5.244.982 leei (aproximativ 1.190.000 Euro) cu Fresenius Medical Care Romania și Fresenius Nephrocare Romania, firme unde erau angajate mama (medic primar) și soția sa (operator introducere și validare date).

El însuși a acordat consultanță științifică celor două sucursale ale Fresenius Care Deutschland Gmbh, mai spun inspectorii ANI.

Cea mai gravă acuzație se referă însă la partea de avere pe care nu o poate justificanici măcar cu sumele obținute cu riscul de a se afla în conflict d einterese. Potrivit ANI, Adrian Covic și soția sa nu pot justifica 1.657.753 lei (aprox. 407.730 euro), cât reprezintă diferența dintre cele 3,9 milioane de lei câștigate între 2003 și 2011, și achizițiile de 5,5 milioane de lei făcute în această perioadă.

Primul verdict al ANI, cel privind incompatibilitatea, datează din 2013, deși profesorul nu mai depusese nicio declarație de avere din anul 2011, iar toate cele date între 2007 și 2011 nu precizau nicio sumă la capitolul venituri. În plus, așa cum s-a descoperit ulterior, în declarații nu figurează toate proprietățile deținute de familia Covic.

Parte din surplusul de numerar ar fi intrat în conturile familiei prin Fundația  “Salvați Rinichiul”, unde este președintă Maria Covic, mama nefrologului. Înființat în anul 1999, ONG-ul nu oferă ajutoare pentru pacienții cu insuficiență renală, așa cum ar putea sugera numele, ci are ca obiect  de activitate “învățământul superior non-universitar”. Fundația deține acreditare de la Colegiul Medicilor pentru a furniza educație medicală continuă (acreditare EMC).

În 2013, “Salvați Rinichiul”a avut venituri de 851.786 lei.

Fresenius este cel mai mare furnizor privat de servicii de dializă din România, având în acest moment 34 de astfel de centre.

Potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătății, numărul pacienților care au nevoie de dializă este în jur de 10.000 de persoane, iar suma plătită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) depășește 150 de milioane de euro anual.

Ioan Maniţiu, şef Secţie Cardiologie I - Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

A încheiat contracte cu patru societăți furnizoare de medicamente care aprovizionau Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, spune ANI.

Este unul dintre medicii cu numeroase activități: lucrează la stat, la propriul cabinet, predă la facultatea de profil din Sibiu și are o intensă activitate de cercetare plătită de către companiile de medicamente.

Până în 2013, Manițiu nu detalia în declarațiile de avere ce înseamnă “drepturi de activitate intelectuale”, una dintre sursele sale constante de venituri.

În declarația din 2013, ele sunt enumerate corect pentru prima dată:

Servier Pharma SRL – drepturi de autor – 2.520 lei și 6.319 lei

Bristol Myers Squibb Marketing Services SRL – prelegeri – 26.920 lei

Astra Zeneca – prelegeri – 12.210 lei

Pfeizer – 1.962 lei

Astra Zeneca – 25.900 lei

Talisker Project Ltd – studii internaționale - 18.888 euro

Talisker Project Ltd – studii internaționale – 28.888 euro

Abbot – prelegeri – 1.752 lei

Kendle – prelegeri – 7.787 lei

Un total de 74.370 lei și 31.000 de euro, doar din drepturi de autor plătite de companii aparținând marilor producători din domeniul pharma.

Acestei sume i se adaugă 37.673 lei de la Spitalul Județean de Urgență și 85.477 de lei de la Universitatea Lucian Blaga.

Paul Jurgen Porr, şeful Secţiei Clinice Interne I - Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

Foto: Turnul Sfatului

Este finul lui Klaus Iohannis și succesorul acestuia la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România, după ce actualul președinte s-a înscris în PNL. Porr a făcut parte din delegația prezidențială care a mers la Berlin în februarie anul acesta, după ce în septembrie 2014 a fost declarat de ANI ca fiind în incompatibilitate și conflict de interese de natură penală.

A încheiat cu Pfizer Ro, în perioada 25 septembrie 2008 - 8 aprilie 2014, opt contracte de cesiune de drepturi şi un contract de prestări servicii consultanţă, în valoare de 12.624 lei, spune raportul ANI, în condițiile în care compania furniza medicamente spitalului.

Sumele încasate de acesta de la diferite firme pharma sunt însă mult mai mari. Declarația de avere depusă în 2014 arată că el a câștigat 25.000 de lei pentru conferințe și mese rotunde la care a participat invitat de firmele de medicamente, iar soția sa, Corina Porr, a contribuit și ea cu 5.000 de lei obținuți din astfel de surse, numai în anul 2013.

Declarația nu prezintă numele respectivelor firme de medicamente.

În 2012, cei doi au încasat aceleași sume de la producătorii de medicamente - 25.000 de lei Paul Porr și 5.000 de lei, soția.

Paul Porr a mai avut în 2013 venituri de 30.000 de lei din activitatea didactică și 32.000 de lei de la spital.

Toată țara, de la medic primar în sus, implicată în contracte de genul ăsta

Conferențiarul a declarat pentru Revista 22 că acuzațiile ANI sunt deplasate, pentru că șefii de secție din spitale nu pot influența în niciun fel achizițiile de medicamente – nu intră în atribuțiile lor, nici direct, și nici indirect, luarea unei astfel de decizii. “Nu am semnat nimic, nici un act, și, prin statut, nu am nicio legătură cu acest lucru. Spitalul a dat și o hârtie clară în acest sens, dar degeaba, ei (inspectorii ANI – n. red.) o țin tot langa. I-am dat în judecată și zilele astea aștept decizia de la Curtea de Apel de aici”.

Paul Porr este revoltat, fiindcă suma din cazul său, spune medicul, sfidează orice logică: “Ei spun că Pfizer mi-a dat 12.000 de lei în câțiva ani, pentru câteva speech-uri, iar contractul pe care Pfizer l-a avut cu spitalul nostru anul trecut a fost de 600 de lei. Unde este logica aici? Ce firmă plătește 12.000 de lei, ani de zile, ca să aibă un profit de 600 de lei?”, se întreabă medicul.

În constatarea ANI, inspectorii spun că “Spitalul a achiziționat în anul 2013 de la S.C. Pfizer Ro S.R.L., medicamente în valoare de 677,5 Lei în baza unui acord-cadru de furnizare, a celor 4 contracte subsecvente de furnizare în valoare de 546,37 Lei, și a unei facturi fiscale în valoare de 131,13 Lei”.

Toate firmele fac asta, din 1990, ne-a explicat Paul Porr: “Toată țara, de la medic primar în sus, e implicată în contracte de genul ăsta. Toată țara asta. În cazul celor care au putere de decizie, a directorilor, este alfel, se poate spune că e conflict de interese. În rest, nu. Asta se practică în toată lumea, numai la noi vine ANI”.

Ce este cu aceste conferințe?

De exemplu, pe 24 mai 2013, Paul Porr a participat la simpozionul “Avantajele produselor naturale Secom® in practica medicala”, organizat la Hotelul Ibis din Sibiu, și a susținut o prezentare cu tema “Opțiuni terapeutice în Boala ficatului gras non-alcoolic (BFGNA)”.

Valeria Văleanu, şef  Secţie Oncologie - Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

Veniturile din “poprietate intelectuală” ale Valeriei Văleanu au totalizat 20.254 de lei în 2012. Nici ea nu a trecut în declarația de avere numele firmelor care au plătit-o.

Potrivit ANI, a avut contracte de cesiune drepturi de proprietate intelectuală cu S.C. Pfizer România S.R.L. şi S.C. Roche România S.R.L., firme care aprovizionau cu medicamente spitalul.

De asemenea, au mai constatat inspectorii Agenției, soțul Valeriei Văleanu a fost administrator la o societate care a executat lucrări în valoare de 25.479 lei, pentru spital.

În 2010, Valeria Văleanu a realizat 120.540 de lei din "profesie liberală și proprietate intelectuală", pe lângă cei 48.103 lei câștigați ca angajată la spital.

Horia Pleş, şeful Secţiei Clinice Neurochirurgie - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

Foto: Sursa de Vest

Declarat în incompatibilitate şi conflict de interese de natură penală, întrucât exercită şi funcţia de administrator al mai multor societăţi comerciale şi al unei societăţi civile medicale.

De asemenea, Pleş a încălcat şi regimul juridic privind conflictul de interese în materie penală, întrucât societatea civilă medicală în cadrul căreia el şi soţia sa sunt asociați a avut relaţii comerciale cu Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara.

Pleș figurează la registrul comertului ca fiind asociat în cinci firme: Roset Studio SRL, Liro Trade SRL, Medial Trans, Neuroclinica SRL, Neuromed Sistem SRL. Activitatea primelor două este suspendată temporar.

Firma la care se referă ANI este Neuromed, clinică de neurologie ce a derulat timp de cinci ani un contract de servicii cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara. Instituția de stat nu avea tomograf, așa încât efectua aceste investigații în clinica privată a celebrului neurochirurg.

Afacerea a continuat și după ce spitalul județean a investit 500.000 de euro într-un temograf nou, deoarece calitatea acestuia este inferioară celui deținut (și cumpărat cu aproximativ aceeași sumă) de Neuromed.

Horia Pleș și soția sa dețin câte 50% din acțiunile Neuromed, acțiuni ce le-au adus în 2012 aproape 4 milioane de lei.

Nicolae Grigore, şeful Secţiei Urologie -  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

A fost declarat în conflict de interese de natură penală, pentru o situație asemănătoare cu cea de mai sus. Ca șef la Urologie a contractat de la Clinica Polisano servicii medicale de imagistică de înaltă performanţă, pentru pacienții internaţi.

Contractul a fost semnat la 1 aprilie 2013 și a produs un venit de 580.752 lei clinicii private Polisano, unde Nicolae Grigore a colaborat între 2004 și 2013.

Ligia Florina Popa, şeful Secţiei Fizioterapie I -  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

Deține contracte de consultanţă, contracte de cesiune a drepturilor de autor cu mai multe societăţi comerciale ce furnizează medicamente sau servicii medicale spitalului la care este angajată:

Merck  Sharp&Dohme Romania

Servier Pharma SRL

Astra Zeneca Pharma SRL

Alfa Wassermann SRL

Adrian Şanta, şef al Secţiei Radiologie-Imagistică Medicală - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

Spitalul a încheiat după 2010 un număr de 96 acorduri-cadru/ contracte de furnizare medicamente cu Polisano, o firmă la care Șanta a lucrat ca medic primar (în perioada 7 decembrie 2012 - 1 februarie 2013).

Adrian Cotîrleţ - managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti, Bacău

Foto: Bacau Expres

A încheiat şi derulat contracte privind subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin cu Malp SRL, firma în care soția sa este acționar unic și administrator.

Nu există declarații de avere ale acestuia.

Emil Băcilă, şeful Secţiei Cardiologie II –  Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

A fost găsit în conflict de interese de natură penală, deoarece a încheiat contracte de cesiune drepturi de proprietate intelectuală cu S.C. Pfizer România SRL, obţinând un folos material pentru sine în cuantum de 9.166 lei (din care 3.797 lei aferenţi perioadei 2013-2014), în condiţiile în care societatea a încheiat un acord cadru de furnizare medicamente cu spitalul la data de 1 februarie 2013.

Marcel Pereanu, şef Secţie Clinică de Neurologie – Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

A avut contracte de drepturi de autor cu firme ce au furnizat medicamente spitalului. Ele nu apar în declarațiile de avere.

Maria-Diana Calcatinge, şeful Secţiei Interne la Spitalul Municipal Mediaş

A semnat două contracte de consultanţă ştiinţifică în domeniu medical cu o societate comercială cu care tot ea a mai încheiat două contracte, în urma cărora a obţinut un folos patrimonial în valoare de 13.063 lei, potrivit ANI.

Costantin Copotoiu, fost rector al UMF Tîrgu Mureș, definitiv incompatibil

În februarie anul acesta, fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş Constant Copotoiu a fost declarat definitiv incompatibil, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Tîrgu Mureș.

El s-a aflat în incompatibilitate între 2006 și 2012, deoarece a fost șef secție în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș și, simultan rector al UMF Târgu Mureș.

Problemele lui Copotoiu nu s-au terminat, deoarece el mai are un dosar în instanță, dosar în care ANI îl acuză că s-a aflat și în conflict de interese. Firma în care Copotoiu era acționar a furnizat servicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș în perioada în care medicul era și membru al Consiliului de Administrație al acestei instituții, au constatat isnpectorii Agenției de Integritate.

La Registrul Comerțului, medicul apare cu o singură firmă, Universitas SRL, înființată în 1992 și radiată în 2003.

Declarația de avere semnată de profesorul universitar Copotoiu în anul 2013 arată că el și soția sa au avut, în 2012, venituri de 286.025 lei numai din proiecte POSDRU aplicate la UMF Tîrgu Mureș.

Constantin Copotoiu a mai încasat un salariu de aproape 40.000 de lei ca medic primar chirurg în Spitalul Clinic Județean de Urgență, și alți 23.097 lei, pentru operațiile efectuate în spitalul privat Viva Hospital SA.

Soția profesorului a mai obținuit și 12.785 de lei din convențiile civile semnate cu firmele pharma Abbott Products Romania SRL și Schering Plough Central East AG.

Lorena Anda Dijmărescu, director medical în cadrul Spitalului Clinic Municipal Filantropia Craiova

Declarată în conflict de interese administrativ şi penal, deoarece a avizat şi aprobat două contracte şi un acord între Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova şi trei societăţi comerciale care aparțin ei sau fratelui său.

Firma în care Lorena Dijmărescu este acționar unic se numește Medzone SRL.

Gălățean Lucian, fost șef  birou în cadrul Biroului Analiză Financiară, respectiv Șef Serviciu în cadrul Serviciului Achiziţii - Aprovizionare, la licitaţiile organizate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu – Mureş

A participat la evaluarea ofertelor depuse de firma mamei sale, Micromat Grup SRL, firmă ce a obținut într-un singur an 3 contracte în valoare totală de 377.026,03 lei. Nu s-a organizat licitație pentru trusele de diagnosticare achiziționate de spital pentru prima dată, atunci.

Scandalul prețurilor neactualizate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a plătit anul trecut 10 miliarde de lei pentru medicamente compensate integral sau parțial.  Aproximativ 2 miliarde, adică în jur de 400 de milioane de euro, ar fi putut fi economisiți anual, dacă s-ar fi actualizat prețurile. Acest lucru nu s-a făcut însă timp de cinci ani, a dezvăluit România liberă, arătând că unele medicamente au ajuns să fie de câteva ori mai scumpe în România, comparativ cu Marea Britanie, de exemplu.

Când vorbim de medicamente, economiile de mai sus trebuie văzute ca sume ce puteau fi alocate pentru tratamente noi și mai eficiente, care să îmbunătățească sau să prelungească viața unor pacienți.

Niciun oficial nu a oferit încă o explicație pentru această întârziere care a costat statul aproape 2 miliarde de euro și nici nu a fost nominalizat un responsabil, fiindcă legea nu menționează cine trebuie să urmărească aplicarea Ordinului nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman. Prin această reglementare se impune actualizarea anuală a prețurilor, la nivel cel mult egal celui existent în Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia şi Germania.

Plusul plătit de stat pentru aceste medicamente a intrat în conturile puternicelor companii pharma care activează pe piața autohtonă. O industrie ai cărei jucători au fost adesea sancționați pentru practici ilegale și cumpărarea unor oficiali din state mai sărace, inclusiv din România.

În 2011, România este menționată într-o anchetă a Direcției a SEC-ului american privind încălcarea de către Johnson&Johnson a Legii privind practicile de corupție  în străinătate.  J&J  a acceptat atunci să plătească o amendă de 70 de milioane de dolari pentru că a mituit medici din Polonia, România, Grecia și Irak, pentru a obține contracte în statele respective.

În România, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au descoperit 50 de manageri de spital incompatibili sau în conflict de interese. În ultima categorie intră persoane care au făcut bani din contracte derulate cu spitalele pe care le conduceau sau, cel mai  adesea, au fost plătite de firme de pharma pentru lucrări de cercetare, prelegeri și mese rotunde la care au participat.

Toate aceste firme se regăsesc în topul companiilor farmaceutice care activează în România, pe o piață de peste 12 miliarde de lei anual.

Sursa: Cegedim

Șeful Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, din industria pharma

Legături strânse cu industria farmaceutică au cei mai mulți dintre factorii de decizie din domeniu.

Marius Sava, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) nu a lcurat niciodată într-un spital. Din 2000 și până în 2007, el a fost manager la Eli Lily România, firmă ce reprezintă în România grupul farmaceutic internaţional Lilly, cu sediul în Indianapolis, SUA.

Consiliul Concurenței a amendat producătorul Eli Lilly Export cu 3,823 milioane lei, în 2008, alături de distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma şi Mediplus Exim, pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa medicamentelor antidiabetice. Mediplus a fost sancționată atunci cu 49,23 milioane de lei, Relad Pharma - cu 26,31 milioane lei, iar A&A Medical - cu 4,33 milioane lei. Mai multe puteți citi AICI.

Înțelegerea a funcționat în perioada 2003 – 2005, când Marius Savu era managing director pentru România și Bulgaria.

Eli Lilly nu a contestat decizia Consiliului Concurenței și a plătit imediat cele aproape 4 milioane de lei, fiind obișnuită cu regulile din SUA. În 2012, Eli Lilly a plătit SEC–ului din SUA, pentru încălcarea Legii privind practicile de corupție în străinătate, 29 de milioane de dolari, ca să scape de acuzația că a mituit oficiali guvernamentali din Rusia, Brazilia, China și Polonia.

Concret, unul din capetele de acuzație spunea subsidiara din Polonia ar fi făcut plăți totale de 39.000 de dolari către o fundație ce fusese înființată de șeful unei instituții medicale regionale. În schimbul sumei, oficialul polonez ar fi inclus medicamentele produse de Lilly pe lista compensatelor.

Odată cu încheierea investigației Consiliului Concurenței, Savu s-a mutat la Pharmaswiss, până când prietenul său Sorin Oprescu l-a numit șef la Direcția Spitalelor din Municipiul București.

Apropiat al lui Sorin Oprescu, Marius Savu a fost numit la Agenția Medicamentului în august 2012, iar în februarie 2014 a fost demis de Eugen Nicolăescu, înainte ca PNL să părăsească Guvernul USL. Savu a fost readus la ANMDM de ministrul Nicolae Bănicioiu.