Institutul de Bioresurse Alimentare îşi dă avizul pentru punerea pe piaţă a suplimentelor alimentare bazându-se pe un buletin de analize adus de producători şi pe buna credinţă a acestora
Institutul de Bioresurse Alimentare, cel care hotărăşte dacă un supliment alimentar poate să fie vândut în România, nu testează produsele naturiste cărora le dă avizul. Verifică actele pe care producătorul le are la dosar, între care un buletin de analize, pe care şi-l aduce singur. "Ei vin cu testarea făcută, la dosar se depune un buletin de analize făcut de un laborator acreditat din România sau din străinătate. Noi am notificat (n.r. avizat) 5.000 de produse, în produsele astea se pot găsi 20.000 de substanţe, nu le pot testa pe toate, sunt unele substanţe pe care nici nu le putem testa în România. În cazul unei capsule de slăbit, nu pornim de la ideea că are sibutramină, ne bazăm pe buna credinţă a producătorului. În plus, costă enorm să testezi sibutramina", spune Nastasia Belc, directorul general al Institutului de Bioresurse Alimentare (IBA), aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. Institutul mai verifică dacă ingredientele din produs nu se află pe lista plantelor interzise sau dacă produsul nu este contaminat. Testarea suplimentelor alimentare, continuă directoarea, se face doar în cazul în care producătorul nu are deja un buletin de analize.
Le avizează, dar nu le-ar consuma
Deşi conduce instituţia care îşi dă avizul pentru intrarea pe piaţă a suplimentelor alimentare, Nastasia Belc n-ar recomanda nimănui să le consume: "În afară de ceaiuri de tei sau de muşeţel, n-aş recomanda nimănui să ia suplimente alimentare, sunt suficiente vitaminele pe care ni le luăm din mâncare. Eu nu ştiu prin ce tehnologie a fost creat un produs naturist, nu am siguranţa unor bune practici ale producătorului. De la o plantă poate să fie bună doar o frunză sau o floare, de unde să ştiu eu dacă producătorul n-a folosit tulpina? Ar trebui ca suplimentele alimentare să fie făcute doar de producători cu certificare ISO". Chiar şi în cazul în care ar testa produsele, Nastasia Belc spune că nu poate avea siguranţa că producătorul nu schimbă reţeta după ce primeşte avizul. Şi se teme de pastilele venite din China: "Pe un producător român ştii de unde să îl iei, în plus sunt destui producători din România certificaţi ISO. Dar nu poţi să ştii dacă suplimentele venite din China au fost chiar făcute în China sau pe un vapor".
Pe propria răspundere a producătorului
Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii, spune că niciodată nu se fac analize la suplimentele alimentare din plante. "Sunt notificate pe răspunderea producătorului, producătorul sau distribuitorul declară pe propria răspundere că sunt din plante. Aşa se face în toată Europa", arată ea, adăugând că doar medicamentele sunt analizate de Agenţia Naţională a Medicamentului. Numai în cazul în care un consumator face reclamaţie şi spune că a avut probleme cu un supliment alimentar sau dacă există o notificare prin sistemul european de alertă rapidă cu privire la un astfel de produs, instituţiile de control ale statului sechestrează, analizează şi distrug întreg stocul, dacă se descoperă că e neconform. "În acest caz, instituţiile de control sunt Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care gestionează şi sistemul european de alertă rapidă. Tot timpul se duc şi verifică câte ceva, cei de la Inspecţia Sanitară de Stat sunt tot timpul pe teren", declară Oana Grigore. În vară, ANSVSA a fost anunţată prin sistemul de alertă rapidă de către autoritatea echivalentă din Belgia că un lot din "Capsula de slăbit", importat din China, conţine sibutramină. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai ANSVSA au confiscat şi distrus toate produsele din acel lot pe care le-au găsit.
INFO PLUS:
"Nu ne permitem să vindem produse nocive"
George Axinte, directorul de vânzări al unui magazine online de produse naturiste, spune că se bazează pe recomandările medicilor atunci când decide sau nu să vândă un produs. "Nu ne permitem să vindem ceva care nu face bine oamenilor, pentru că atunci dispărem de pe piaţă", afirmă el. Axinte spune că a avut şi el în vară un lot mic de pastile pentru slăbit contaminate cu sibutramină. "S-a epuizat însă rapid, când au venit organele de control nici nu le mai aveam. De atunci însă nu am mai vândut acel tip de produs."
Pastile contrafăcute
În toamnă, DIICOT a arestat trei personae acuzate că au adus din China şi au distribuit în România varianta contrafăcută a "Capsulei pentru slăbit". Originalul nu conţinea sibutramină, însă varianta contrafăcută da. Adrian Mutu susţine acum că sibutramina pe care o avea în organism provine dintr-o astfel de pastilă piratată. Cele trei persoane arestate de DIICOT au fost ulterior eliberate, acesta fiind singurul caz legat de suplimente alimentare contrafăcute, pe care l-a instrumentat DIICOT. (D.C.)
