Cazul actorului Toni Tecuceanu, ale cărui acte medicale sunt încă ţinute la secret de ochii familiei de către Institutul „Matei Balş”, ar putea fi istorie dacă modificările aduse Legii Sănătăţii vor trece şi de Camera Deputaţilor. Aprobate de Senat, ca primă camera sesizată, noile reglementări prevăd o transparenţă din partea unităţilor medicale când vine vorba de suspiciuni de malpraxis.
Bazându-se pe interpretarea ambiguă a Legii Pacientului, reprezentanţii spitalelor refuzau să elibereze dosarele medicale ale pacienţilor decedaţi, în ciuda încercărilor disperate ale succesorilor de a afla adevărul. “Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres”, este articolul din Legea Pacientului care a stârnit rumoare printre familiile unor pacienţi decedaţi, dar în cazul cărora existau suspiciuni de malpraxis. Cum nu exista nici o precizare în lege care să ceară în mod expres ca actele să fie transmise urmaşilor, orice mişcare a rămas la latitudinea managerilor de spitale, care, în mare parte, au refuzat eliberarea actelor medicale, motivând confidenţialitatea.
În legea reactualizată, adoptată deja de Senat, s-a introdus un nou articol prin care se precizează că orice pacient care se consideră victimă a unui caz de malpraxis trebuie să fie informat “asupra circumstanţelor şi cauzelor producerii prejudiciilor pretinse, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii cererii pentru comunicarea informaţiilor”. Al doilea punct face lumină şi în cazul pacienţilor decedaţi. “În cazul decesului unei persoane, care ar putea fi ca urmare a unui caz de malpraxis imputabil unei activităţi de prevenire, diagnostic şi tratament, informaţiile sunt comunicate la solicitarea succesorilor acesteia”, este paragraful 2 de la articolul 648.
Limită pentru despăgubiri
Dacă până acum, în cazul despăgubirilor pentru victimele malpraxisului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) avea ultimul cuvânt, în noua lege aprobată de Senat se precizează clar care este limita. Astfel, pacientul sau succesorii acestuia nu vor putea încasa mai mult de 60 de salarii medii brute pe economie la valoarea din anul în care s-a produs prejudiciul. Reclamantul trebuie să depună însă cererea în cel mult 12 luni de la producerea prejudiciului sau de la data în care s-a constatat apariţia acestuia.
Asigurătorii sunt cei mai câştigaţi
Actuala Lege a Sănătăţii, votată în 2006, a făcut în aşa fel încât doar 5% din fondul de asigurări de malpraxis să ajungă la victime, aducând astfel un prejudiciu imens atât pacienţilor, cât şi medicilor, care de multe ori au fost nevoiţi să suporte o parte din despăgubiri. Informaţia a fost confirmată de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară. Astfel, în conturile asigurătorilor au rămas sume importante de bani, pe care multe victime nu le-au putut folosi din cauza sistemului lent al justiţiei.
