Nu fac parte din rândul celor care cred că cele câteva sute de persoane nemulţumite care făceau ieri cozi pe la uşile caselor judeţene de asigurări de sănătate (CJAS) reprezintă o problemă reală. Majoritatea poartă vina amânării demersului lor de a obţine cardul de sănătate.

Probleme reale vor apărea când sutele de mii de analfabeţi nedeclaraţi, incapabili să folosească un card, vor trebui să declare că din motive de conştiinţă nu îl folosesc şi vor fi puşi să bată zeci de kilometri după adeverinţe de la CJAS! Am convingerea că aceasta corvoadă va fi, însă, rapid înlăturată deoarece sistemul informatic „ştie” cine este asigurat la zi, conform legii. Cardul ar putea avea menirea blocării decontării de servicii fictive şi medicamente în numele asiguraţilor. Dar atenţie!, numele folosite erau tocmai ale pacienţilor din această categorie, bătrâni, analfabeţi etc.Acceptarea lor previzibilă în sistem fără utilizarea cardului înseamnă, de fapt, eşecul sistemului care ne-a pus pe toţi pe drumuri!

Sistemul informatic (SIUI) gâfâie în fata avalanşei de accesări de validare a cardurilor încă neutilizate. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple, există o multitudine de alte sisteme informatice obligate să facă faţă la zeci şi mii de validări concomitente. Este probabil rezultatul a configurării unei arhitecturi a aplicaţiei cârpite, trecute din mână în mână în decursul celor zece ani de existenţă. Ceea ce se vede este doar vârful icebergului. Calvarul la care sunt supuşi medicii confruntaţi cu SIUI-ul nu-l vede nimeni, fiind atomizaţi, fiecare cu experienţă şi suferinţa sa personală. Însă această problemă este una insurmontabilă, în special de natură legală şi financiară.

În opinia mea, este doar o problemă de ore până când ministrul Sănătăţii va acorda încă o derogare la utilizarea cardului, amânând obligativitatea utilizării lui cel puţin cu încă o lună. Simplele declaraţii pe la televizor din partea oficialilor din Sănătate care fac apel ca pacienţii să nu fie refuzaţi denota doar faptul că le este frică să ia decizia adecvată fără a avea acordul premierului aflat în delegaţie peste mări şi tari. Medicii ar putea să scrie reţete fără să facă dovadă prezenţei pacientului în cabinet prin introducerea cardului însă farmaciştii, în absenţa unui temei legal, se vor vedea expuşi riscului de a plăti din buzunar medicamentele eliberate persoanelor fără card. Iar această situaţie este generatoare de tensiuni, în special pentru acei pacienţi care depind de tratamente cronice continue (de ex. diabeticii).

Totuşi, o întrebare nu-mi dă pace: „De ce denotă autorităţile atâta dorinţă de a finaliza procesul de distribuire şi utilizare a cardului de sănătate?”.

Se spune că un prost aruncă o piatră şi zece sar s-o scoată din apă! Mă alătur şi eu celor care încearcă să găsească o explicaţie amestecului de fermitate al autorităţilor – „cine nu foloseşte cardul plăteşte serviciile”, „nu vom da înapoi, de azi sistemul este obligatoriu” cu apelurile, când mieroase, când ameninţătoare – „furnizorii nu trebuie să refuze acordarea de asistenţă medicală datorită unor disfuncţionalităţi inerente”!

Cum nu dispun de o informatie satisfacatoare „din interior„ nu îmi rămâne decât să urmez punctul de plecare al oricarei analize aflate în impas: „follow the money”.

Îmi aduc din nou aminte de faptul că de la 1 Ianuarie 2015, buletinele de identitate urmau să fie înlocuite de carduri de identitate cu cip (şi PIN) identice cu mult comentatele carduri de sănătate. Nu am auzit că acest proces să fi demarat, iar o explicaţie ar putea fi tocmai faptul că desfăşurarea în paralel a distribuţiei celor două carduri ar fi născut un scandal şi mai mare, cel al inutilităţii cardului de sănătate ca instrument de autentificare în sistemul asigurărilor de sănătate.

Personal nu am nici un dubiu că undeva în timp, în spatele acestui proiect se află şi interese materiale individuale. Efervescenta manifestată de DNA în ultimul an ne arată o adevărată cutumă în această privinţă când este vorba de bani publici. Nimeni însă nu a fost acuzat în cazul cardului de sănătate şi probabil că nici nu va fi nici în viitor.

Decesul proiectului cardul de sănătate este însă programat, este inevitabil. Pentru a se produce abandonarea acestui sistem, cardurile de sănătate trebuiau distribuite şi puse în funcţiune. Ceea ce s-a şi întâmplat. Abandonarea cardului de sanatate înainte de a fi fost pus in practică ar fi însemnat o pagubă de zeci de milioane.

Acum, pentru banii cheltuiţi fără rost nu va mai putea fi tras nimeni la răspundere. Noi toţi ceilalţi vom rămâne cu drumurile şi zbaterea din aceste zile de început de mai, cu speranţa alimentată de declaraţiile aiuritoare ale politicienilor că vom avea mai multe servicii de sănătate şi mai bune.

sursa: contributors.ro