Potrivit AlimenteSpeciale.ro, obezitatea și bolile metabolice asociate acesteia (diabet de tip 2, hipercolesterolemie, hipertensiune), rahitismul, malnutriția, problemele de tranzit intestinal, pubertatea precoce, cariile dentare și retardul de creștere, alături de probleme psihologice derivate din acestea, precum sunt anxietatea, izolarea sau frustrarea, se regăsesc în topul afecțiunilor determinate de o alimentație necorespunzătoare la copii.

Astfel, potrivit ultimelor studii realizate de autoritățile din domeniu la nivel intern sau internațional, în România peste 40% dintre copii sunt supraponderali sau obezi, iar ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că o mare parte dintre aceștia au dezvoltat și afecțiuni metabolice grave asociate surplusului ponderal, precum sunt diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemiile sau hipertensiunea.

La polul opus, unul din trei copii români ce locuiesc în mediul rural suferă de malnutrițe sau de alte afecțiuni periculoase datorate unui mod incorect de alimentație. De asemenea, dincolo de problemele datorate unei alimentații incorecte, o mare parte dintre copiii români suferă și de intoleranțe sau alergii alimentare, afecțiuni care, nedepisate la timp, pot avea un efect deosebit de negativ în dezvoltarea armonioasă a acestora.

Principalele greșeli pe care părinții le fac atunci când vine vorba de alimentația copilului țin de numărul zilnic de mese oferite acestora, de cantitatea de mâncare oferită, de așa-numitele „recompense dulci” primite în urma unor mese copioase, de alegerea unor alimente mai puțin sănătoase din lipsă de timp sau din confort, de ignorarea semnalelor venite din partea copiilor, dar și de puterea exemplului.

Unele dintre cele mai întâlnite probleme de nutriție la adulți care, din păcate, se manifestă încă de la vârste fragede și la copii sunt intoleranțele sau alergiile alimentare.

Astfel, dacă în primele luni de viață, peste 30% dintre copii dezvoltă intoleranță la lactoză, odată cu diversificarea și introducerea cerealelor în alimentație, poate apărea și intoleranța la gluten. Mai mult, după 6-8 luni şi 1 an, copiii se pot confrunta și cu alte tipuri de intoleranțe sau alergii, alimentele cu cel mai mare grad alergen în cazul acestora, pe lângă laptele de vacă sau cerealele, fiind oul, soia, amidonul, mierea, nucile, alunele, susanul etc.

Odată ce diagnosticul unei intoleranțe sau al unei alergii este stabilit, părintele trebuie să fie foarte atent ca din alimentația copilului să fie scos pentru o perioadă de timp sau definitiv (în funcție de situație) alimentul cu efect alergen. 

Sursa