Cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova sunt acuzate că au luat mită de la studenţi ca să îi ajute să treacă examenele. Sumele cu care se „rezolvau“ restanţele erau cuprinse între 50 şi 100 de euro. Sunt primele informaţii făcute publice dintr-o anchetă realizată de procurorii secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Practica ar fi devenit ritual în ultimii ani pentru o parte din profesori şi studenţii restanţieri. Unii îşi primeau şpăgile în maşina personală sau direct în biroul Universităţii, în vreme ce alţii preferau ca restanţierii să facă mai întâi o chetă şi să le cumpere bijuterii scumpe.
Luni, la prima oră a dimineţii, procurorii au percheziţionat birourile şi locuinţele cadrelor didactice vizate, precum şi sediul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj. Au descins şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, acolo unde unul dintre suspecţii de şpagă este şef de secţie. Au găsit 55.423 de lei şi 13.760 de euro, din care 11.000 de lei cash doar în una din casele percheziţionate. Procurorii au ridicat şi înscrisuri şi bijuterii din aur (peste 500 de piese). Optzeci de persoane au fost duse la audieri la sediul Parchetului Judeţean din Craiova.
Pentru şase dintre suspecţi, angajaţi ai Facultăţii de Medicină şi ai Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Socială din cadrul UMF Craiova, procurorii au dispus măsura controlului judiciar. Asta înseamnă că le va fi interzisă exercitarea profesiei pe perioada urmăririi penale. Cadrele didactice suspecte de luare de mită şi complicitate la luare de mită sunt: prof. dr. Lucica Roşu, conf. dr. Cristina Petrică, dr. Dănuţ Firu, conf. dr. Daniela-Denisa Cernea, dr. Bogdan Cotoi. Lor li se alătură, pe lista inculpaţilor, secretara Raluca Eugenia Iovan. Numele acestora au fost făcute publice într-un comunicat de presă emis de Parchetul General.
Ancheta, realizată cu ajutor de la Serviciul Român de Informaţii Dolj, a fost declanşată de mai multe sesizări primite de instituţiile publice cu privire la faptul că profesorii de la medicină au vândut în mod repetat notele de trecere la examene.
Nu este însă prima, nici măcar a doua ştire din ultima lună legată de fapte de corupţie comise de reprezentanţi ai corpului medical sau academic. Cu doar câteva zile înainte, la 29 iunie, procurorii secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au trimis în judecată, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, doi directori (tehnic şi general administrativ) ai UMF „Carol Davila“ Bucureşti. Obiectul mitei îl reprezenta atribuirea contractelor de achiziţii publice. Cei doi au direcţionat contractele către firmele agreate de ei, deţinute de apropiaţi ai lor sau controlate indirect de ei, prin interpuşi. În plus, Dan Pahoni, fostul director general administrativ, solicita, sub formă de „sponsorizare”, până la 40% din valoarea unor contracte încheiate de UMF Bucureşti cu societăţi comerciale.
În iunie, poliţiştii din trupele speciale au bătut la uşile mai multor cabinete de expertiză medicală din cadrul Casei de Pensii din Oradea. Aveau indicii că medicii şi asistentele care aprobă dosarele pentru pensionarea pe caz de boală ar fi luat mită de la sute de oameni în numai câteva săptămâni. În uriaşul dosar de corupţie, anchetatorii au ajuns la concluzia că, din 738 de persoane care ajunseseră în faţa comisiei de expertiză în ultima jumătate de lună, 732 ar fi dat mită ca dosarele să fie acceptate. Preţurile variau între 100 şi 400 de lei pentru revizuirea anuală a dosarului şi între 200 şi 400 de euro pentru prima decizie de pensionare. O treime din bani ajungeau la asistentă, iar restul era împărţit între cei cinci medici din comisie. Se putea ajunge la sume uriaşe astfel. În judeţul Bihor, nu mai puţin de 38.000 de persoane primesc pensie pe caz de boală, iar lunar sunt înregistrate 130 de cazuri noi. Comedia neagră a ajuns departe: unei persoane i-a fost respins dosarul de pensionare deşi îi lipsea o mână.
La nicio săptămână de la cazul din Oradea (23 iunie), procurorii Parchetului General anunţau că fac cercetări privind infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi înşelăciuni, toate comise de specialişti în psihiatrie din judeţul Argeş şi din Bucureşti. Potrivit anchetatorilor, medicii internau fictiv pacienţi cărora le eliberau, în schimbul unor sume de bani (în jur de 550 de lei la fiecare internare), documente medicale care confirmau încadrarea în grad de invaliditate. În realitate, „pacienţii“ nu sufereau de afecţiunile respective. Peste 288 de cazuri au fost evidenţiate de ancheta penală.
