Pacienţii botoşăneni riscă să rămână fără îngrijiri medicale în spitale din moment ce sistemul sanitar este abandonat de specialişti. Tentaţia unui salariu mult mai mare, un mediu de lucru mai performant, posibilitatea de a avansa în carieră înlătură orice dorinţă de a rămâne într-un sistem tarat, plin de lipsuri. Nu există unitate sanitară din judeţ care să nu fie afectată de valul de plecări în străinătate. Profitând că au dreptul legal la 12 luni de concediu fără plată, cadrele medicale îşi suspendă contractele de muncă şi pleacă în străinătate.
Judeţ deficitar la medici
De exemplu, de la Spitalul Judeţean Mavromati, unde şi aşa este deficit de medici, au plecat în ultimul an cinci medici, din care un medic de terapie intensivă, un medic internist de la Secţia Exterioară Săveni, un stomatolog urgentist, precum şi doi rezidenţi. Despre deficitul de personal s-au plâns în repetate rânduri medicii- şefi de secţie care nu pot combate cu nimic oferta financiară a Vestului. Şi pe drept, dat fiind faptul că la nivelul Spitalului deficitul de personal ajunge la 30-35%.
Problema este şi mai gravă la Spitalul Municipal Dorohoi, unde în ultimul an au plecat trei specialişti: un psihiatru în Norvegia, un urolog şi un ortoped. „Problema este că la Dorohoi, suntem mulţi medici aproape de pensie. Eu, de exemplu, în august, după ce împlinesc 65 de ani, mă pensionez, dar vor urma alţi patru medici în următorul an de zile. Cu cine să lucrăm?”, a declarat medicul Stelian Gherasim, managerul spitalului dorohoian. De la Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” a plecat în acest an un medic ORL-ist.
Situaţie gravă la asistenţi
La capitolul asistenţi medicali, situaţia este gravă. În Secţia de Obstetrică - Ginecologie, asistenta de gardă este nevoită să alerge între etajul cu lehuze şi cel cu mame gravide, gata de naştere. Ioan Asaftei, secretarul filialei judeţene a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, spune că în cursul anului 2014, 60 de asistenţi şi-au întocmit documentaţia necesară activării în străinătate. „În acest an, până în prezent, 27 de colegi au solicitat dosarul şi documentaţia necesară în vederea încheierii unui contract de muncă într-o unitate de profil din spaţiul european”, explică Ioan Asaftei.
Pe lângă medici şi asistenţi, din sistemul sanitar botoşănean au plecat şi laboranţi, infirmieri, brancardieri, îngrijitori, chiar şi angajaţi din birourile de contabilitate sau muncitori necalificaţi.
Motivaţia e simplă. Salarii ce pleacă de la 1.500 de euro lunar, în condiţiile în care o asistentă debutantă câştigă mai puţin de 800 de lei în ţară (nici 200 de euro), spitale dezvoltate, cu aparatură nouă şi performantă, mediu de lucru calm, în care stresul zilnic lipseşte. Pentru un medic specialist la început de carieră salariul poate ajunge şi depăşi 3.500 de euro în străinătate, în condiţiile în care la Botoşani obţine 1.400-1.600 de lei (aproximativ 400 de euro). Cele mai populare ţări în rândul medicilor şi asistenţilor sunt Franţa, Anglia, precum şi ţările scandinave, care le oferă cadrelor medicale chiar şi până la de opt-zece ori ori mai mult decât salariul din România.
„Am fost plecat în străinătate şi am văzut cum se lucrează acolo. Pe lângă faptul că recompensa financiară este mult mai importantă, în general sistemul funcţionează altfel. Pacienţii au răbdare, medicii la fel, nu se ţipă, nu se agită”, spune un asistent care a revenit în acest an în sistem după o experienţă în Europa.
