evaluarea și diseminarea informației de specialitate și promovarea unei îngrijiri de calitate a pacienților.

  Dată fiind coexistența mai multor specialități medicale care se intersectează în domeniul bolilor alergice, în interiorul EAACI au fost create mai multe secțiuni: astm, dermatologie, ORL, imunologie și pediatrie. De asemenea, pentru eficientizarea interacțiunii dintre specialitățile implicate în etiologia bolilor, s-au înființat grupuri de interes precum: asistența primară, epidemiologie, alergii alimentare, alergii medicamentoase, alergii ocupaționale, alergii oculare, imunoterapie, aeroalergeni și poluare.

  Allergy (European Journal of Allergy and Clinical Immunology) și PAI (Pediatric Allergy and Immunology)sunt publicații oficiale ale EAACI. În anul 2014 a apărut „Atlasul global al alergiilor“, accesibil tuturor celor implicați în domeniul bolilor alergice, fie că este vorba de medici, studenți, reprezentan

ți ai industriei farmaceutice, ai organizațiilor politice de sănătate sau de pacienți. Capitolele sale acoperă totalitatea problemelor legate de alergeni, epidemiologie, factori de risc, mecanisme moleculare și celulare, până la aspecte legate de prevenirea, îngrijirea și controlul bolilor alergice.

  Periodic, membrii EAACI se reunesc în cadrul unui congres care anul acesta s-a desfășurat la Barcelona, între 6 și 10 iunie, sub sloganul „Alergiile: răspunsuri noi la probleme vechi“. În cifre, congresul a însemnat: peste 7.600 de participanți, 406 conferențiari, 1.968 de lucrări, 347 de sesiuni, 8 ședințe plenare și 61 de simpozioane, fără a mai detalia atelierele și întâlnirile organizate în asociere cu diverse organizații cu profil de activitate adiacent.

   Congresul a abordat teme prin prisma unor probleme cu caracter comun: lipsa unor studii semnificative vizând factorii ce influențează apariția și dezvoltarea bolilor alergice; aspectele discutabile ale ghidurilor de diagnostic și tratament, ce sunt alcătuite ca urmare a analizei unor trialuri realizate pentru înregistrarea de medicamente, și nu pentru ghidul în sine; lipsa de reprezentativitate a pacienților din studii, diferiți de cei întâlniți în asistența primară. Au mai fost discutate subiecte ca progresul științific accelarat, modificările de taxonomie, deruta echipei medicale în fața avalanșei informaționale, cu date uneori contradictorii, reconsiderarea intervențiilor în contextul înlocuirii medicinii reactive cu medicina proactivă; disfunctionalități privind accesul la asistența medicală de specialitate (absența unei curricule de alergologie în multe din universitățile de medicină, limitarea accesului la investigații și tratamente adecvate, prin costurile mari ale testelor de diagnostic sau ale imunoterapiei, lipsa dispozitivelor pentru autoadministrarea medicației), absența aderenței pacienților explicată și prin terapiile uneori ineficiente. Programul congresului poate fi consultat prin accesarea adresei web:www.eaaci2015.com.

     Alte două atuuri ale congresului din acest an au fost portul virtual (un spațiu în care cei interesați au putut urmări înregistrările sesiunilor la care nu au putut să ajungă) și satul clinic (loc de desfășurare a atelierelor și a diverselor demonstrații clinice, cum ar fi, de exemplu, diagnosticul și tratamentului șocului anafilactic).

     A fost intens promovată campania EAACI de mediatizare a problemei alergiilor, care se înscrie în linia de activități ale grupului de interes pentru astm și alergii, înființat în cadrul Parlamentului European în primavara acestui an.