Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită realizarea unui audit independent asupra datelor folosite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru calculul cuantumului taxei clawback, cele două organizaţii considerând că aceasta este menţinută "la un nivel nejustificat de mare" în trimestrul al doilea al acestui an.
Într-un comunicat transmis marţi, cele două asociaţii anunţă că procentul "p" din calculul taxei clawback a ajuns la 24% în trimestrul al doilea din 2015, "un nivel relativ constant" faţă de trimestrul anterior când era de 26%, şi susţin că "menţinerea aceluiaşi nivel pentru taxa clawback, în condiţiile unei scăderi a valorii consumului de medicamente din piaţă cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim, aduce mari îndoieli asupra felului în care se fac calculele la CNAS".

"Ne surprinde această diferenţă, pentru că estimarea făcută de Cegedim luase în calcul faptul că stocurile rulate în piaţă în acest trimestru au fost foarte mici, în aşteptarea preţurilor reactualizate. Era firesc ca acest lucru să se regăsească şi în facturile primite de la autorităţi. Aceasta este o dovadă în plus a lipsei de transparenţă şi de predictibilitate în care suntem obligaţi în mod nefiresc să ne desfăşurăm activitatea. (...) Considerăm că este obligatorie desfăşurarea unui audit privind datele (aferente consumului real de medicamente) folosit în calculul taxei clawback. E singura variantă în care putem vorbi de un mediu de afaceri sustenabil", afirmă Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM, citat în comunicat. "Un control independent asupra modului în care se calculează taxa clawback şi a datelor folosite este singura modalitate prin care se pot corecta aceste deficienţe grave ale mecanismului de aplicare a taxei clawback, dată fiind totala lipsă de transparenţă a CNAS faţă de producători. (...) Există semnale în care companii plătesc taxa clawback aproape identică cu cifra lor de afaceri din trimestrul doi 2015, ceea ce înseamnă practic insolvenţă", susţine, la rândul său, Dragoş Damian, preşedintele APMGR, conform aceluiaşi comunicat de presă.

Cele două asociaţii consideră că "menţinerea acestui sistem nu va duce decât la pierderi, atât pentru stat, care va fi pus în situaţia de a înapoia sume de bani importante companiilor în urma contestaţiilor câştigate în instanţă, cât şi pentru producătorii de medicamente, care, din cauza costurilor imense aduse de taxa clawback, vor fi nevoiţi să elimine şi mai multe medicamente de pe piaţa din România şi de a amâna investiţii importante în facilităţi de producţie locale". AGERPRES

Sursa