Un senator a depus o plângere penală la DNA, împotriva unor funcţionari guvernamentali, pe care îi acuză de abuz în serviciu contra intereselor publice. Acesta reclamă faptul că, în pofida celor două tentative de a modifica Legea malpraxisului, Guvernul s-a opus, invocând în faţa parlamentarilor argumente mincinoase. Mai mult, ASF, instituţie responsabilă cu monitorizarea situaţiei, ar fi îngăduit deturnarea, către companiile de asigurări, a 98% din banii încasaţi pentru asigurările de malpraxis.
Senatorul independent Valeriu Todiraşcu anunţă că a depus o plângere penală la DNA împotriva deturnării, de către Guvern, a fondurilor de malpraxis. Motivul invocat se leagă de respingerea, în 2013 şi în 2014, a două iniţiative legislative de modificare a Legii malpraxisului, care i-au aparţinut. Şi aceasta în condiţiile în care funcţionarii guvernamentali ar fi recurs la prezentarea, în faţa parlamentarilor, a unor informaţii eronate şi a unor declaraţii mincinoase privind o iminentă soluţionare a neregulilor din domeniu de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Valeriu Todiraşcu apreciază că această informaţie a fost furnizată pentru a induce în eroare plenul Senatului, în condiţiile în care plenul a fost informat că urmează să fie depus un proiect de lege iniţiat de Guvern, menit să corijeze situaţia legată de gestionarea ineficientă a fondurilor destinate malpraxisului. Proiect care nu a fost, însă, depus nici până în acest moment.
În aceste condiţii, spune Valeriu Todiraşcu, pacienţii continuă să beneficieze, în medie, de doar 5% din sumele plătite de medici pentru asigurările obligatorii de malpraxis. În vreme ce restul banilor sunt deturnaţi, prin lege, către companiile de asigurări.
„Potrivit legii de funcţionare a Guvernului, acesta avea obligaţia de a iniţia din oficiu proiecte de lege pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor cetăţenilor şi de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social”, îşi argumentează senatorul Valeriu Todiraşcu plângerea penală îndreptată împotriva funcţionarilor din cadrul Guvernului.
Doar 2% din fondurile încasate de companiile de asigurări au ajuns la pacienţi
Valeriu Todiraşcu mai precizează că funcţionarii guvernamentali aveau obligaţia să modifice această situaţie care îi prejudiciază, în egală măsură, pacienţii şi personalul medical. Cu toate acestea, s-au dovedit a fi nu doar împotriva modificărilor propuse să fie operate la Legea malpraxisului, ci au vehiculat şi informaţii eronate, menite să perpetueze situaţia actuală de deturnare a fondurilor. „Membrii Guvernului au încălcat atât rolul acestuia, cât şi atribuţiile de serviciu stabilite de lege, întrucât nu au depus la Parlament proiectul de lege pentru remedierea problemei fondurilor colectate din asigurările de malpraxis, aşa cum au promis în plenul Senatului,şi, în plus, au emis avize negative pentru două iniţiative legislative depuse de subsemnatul la Senat”, relevă Valeriu Todiraşcu.
Acesta informează că a depus, în 7 mai, o plângere la DNA, la adresa funcţionarilor din Guvern, pe care îi acuză de infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Senatorul menţionează, în plângerea penală că documente oficiale emise de ASF atestă faptul că banii încasaţi de către persoanele prejudiciate reprezintă un procent infim, care s-a situat în scădere progresivă, de la 6% în 2011, până la 2%, în 2013. În intervalul 2007 – 2014, mai spune el, valoarea totală a primelor brute subscrise a fost de 137.312.043 de lei, în vreme ce rezerva de daună, reprezentând suma de care pacienţii nu au putut beneficia, s-a ridicat la 69.981.335 de lei.
La jumătatea lunii martie, Valeriu Todiraşcu anunţa că a fost făcut un prim pas în vederea aprobării proiectului de Lege a malpraxisului pe care îl depusese, în iulie 2014, pentru a doua oară, la Parlament. Şi aceasta în condiţiile în care prima sa intenţie de modificare a legii, din iunie 2013, fusese respinsă de Senat şi nu fusese agreată de reprezentanţii Guvernului. Valeriu Todiraşcu preciza că Legea 95/2006, privind reforma în domeniul Sănătăţii, îi prejudiciază nu doar pe pacienţi, ci şi pe medici: „Actuala lege a malpraxisului care, pentru a fi modificată, aşteaptă încă votul Camerei Deputaţilor, continuă să prejudicieze atât pacienţii, care au neşansa să fie afectaţi de disfuncţionalităţile sistemului sanitar, cât şi medicii, care nu sunt protejaţi de poliţa de asigurare atunci când greşesc în exercitarea dificilei lor profesiuni sau când sunt traşi la răspundere pentru cauze ale malpraxisului cauzate de problemele din sistemul sanitar”.
Valeriu Todiraşcu opina recent că, din pricina prevederilor actualei legi a malpraxisului, medicii, personalul medical şi pacienţii aflaţi în suferinţă sunt ţinuţi de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii într-o veritabilă sclavie: „Asigurarea de malpraxis reprezintă, în România, o haiducie modernă a politrucilor de la Ministerul Sănătăţii, care prin intermediul actualei legi a malpraxisului obligă medicii şi personalul medical să plătească poliţele de malpraxis, care apoi sunt blocate, tot prin efectul legii, la companiile de asigurări”.
Senatorul afirmă că a ceea ce a putut să realizeze Ministerul Sănătăţii în domeniul malpraxisului merită o atenţie specială atât din partea DNA, cât şi a celor care vor emite viitoarea ediţie a DEX-ului, care ar trebui să includă un nou termen, de „haiducie modernă”, inversă decât „haiducia clasică”. Şi asta pentru că acum, afirma el, „banii pentru asigurările de malpraxis sunt luaţi de la medicii cu salarii de mizerie, iar în proporţie de 98% sunt deturnate către cei bogaţi, respectiv către companiile de asigurări”.
Situaţia, relevă el, este posibilă din pricina unei complicităţi a Guvernului, prin Ministerul Sănătăţii. Şi aceasta întrucât Legea Reformei Sănătăţii, în forma sa actuală, a fost impusă, prin asumare de răspundere, în 2006. „În 2014 au refuzat modificarea acesteia, deşi, în luna martie 2014, actualul ministru Bănicioiu, la instalarea sa, a promis schimbarea în două săptămâni a Legii malpraxisului, dar până acum nu s-a întâmplat nimic”, a mai semnalat senatorul Valeriu Todiraşcu.
Care a informat şi că, în eventualitatea adoptării modificărilor propuse şi de către Camera Deputaţilor, care este for decizional, pacienţii ar putea fi despăgubiţi imediat şi echitabil, în urma înţelegerii amiabile cu asiguratorul, fără intervenţia medicului, a instanţei sau a experţilor costisitori, iar erorile medicilor vor fi judecate în funcţie de condiţiile de muncă, prin eliminarea responsabilităţii directe a medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotărilor insuficiente, condiţiilor improprii de muncă, infecţiilor spitaliceşti sau a viciilor ascunse ale unor dispozitive medicale necorespunzătoare.
În plus, medicii vor putea fi asistaţi de către asiguratori, în fazele ulterioare înţelegerii amiabile, şi vor putea fi protejaţi de posibilitatea creşterii insuportabile atât a costului poliţei de asigurare, dar şi a plafonării despăgubirilor maxime suportate de medici, atunci când ar fi dovedită vina acestora.
Totodată, a informat Valeriu Todiraşcu, modificările propuse vizează şi diminuarea dramatică a cauzelor antagonismelor dintre medici şi pacienţi. Situaţie care, o dată soluţionată, „ar putea readuce liniştea atât de necesară în relaţia tămăduitoare dintre medic şi pacient, în care ambele părţi se vor luptă cu boala şi nu, ca acum, între ele”.
Printre amendamentele propuse Legii Sănătăţii de către senatorul Valeriu Todiraşcu, cu care reprezentanţii Guvernului s-au dovedit în dezacord, se numără şi responsabilizarea asiguratorului, în scopul prevenirii unei acumulări de beneficii imense, apreciate ca fiind nemeritate. „Legea Statului român este cea care reglementează obligativitatea achiziţionării asigurărilor de malpraxis. Cu toate acestea, contractele de asigurare sunt întocmite de societăţile de asigurare în aşa fel încât să evite, pe cât posibil, plata despăgubirilor. Deşi legea cere ca pacientul supus unor proceduri cu risc să semneze un consimţământ informat, nu există un model pentru acel consimţământ şi, astfel, societăţile de asigurări pot contesta cu uşurinţă consimţământul unui pacient pe motive procedurale imputate furnizorului de servicii medicale, şi pot refuza, din acest motiv, plata despăgubirilor de malpraxis”, a atenţionat public Valeriu Todiraşcu.
