Se aşteaptă fonduri de la Casa de Sănătate pentru a nu se tăia din cele pentru medicamente.
Mărirea salariilor tuturor angajaţilor din sistemul de sănătate pune în gardă directorii de spitale care, pentru a asigura majorarea cu 25% a lefurilor angajaţilor, trebuie să-şi renegocieze contractul încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Altfel, cheltuielile determinate de creşterile salariale ar însemna scăderea fondurilor alocate de spitale pentru medicamente, materiale sanitare şi utilităţi, ceea ce potrivit managerilor, ar duce la deteriorarea actului medical, respectiv neglijarea pacientului.
„Această majorare nu poate avea loc decât în condiţiile în care ne renegociem contractul încheiat pe 2015 cu CJAS. În alte condiţii, sunt obligat să reduc din fondul alocat medicamentelor, materialelor sanitare sau utilităţilor, or dacă tai din acestea actul medical are de suferit. Fiind cel mai mare spital din Moldova, fiind spital de urgenţe, nu-mi permit acest lucru şi atunci deja am început împreună cu comitetul director să întocmim documentaţia pentru renegociere“, a arătat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sfântul Spiridon“.
Cu toate că Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au arătat că banii pentru majorarea salarială provin din economiile făcute prin cardul naţional de sănătate, momentan, casele judeţene nu au primit nicio informare oficială prin care să li se comunice cum se vor suplimenta bugetele spitalelor.
Salariile sunt 61% din totalul cheltuielilor la „Sf. Spiridon“
Salariile tuturor angajaţilor din sistemul de sănătate trebuie majorate astfel încât să nu afecteze fondul de investiţii alocat altor ramuri care asigurau buna desfăşurare a actului medical. În aceste condiţii, pentru a îndeplini ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a majorat cu 25% lefurile din spitale, directorii acestora trebuie să adopte o formulă prin care bugetul să nu le fie afectat, astfel încât după plata actualizată din prima lună după intrarea în vigoare a OUG să nu intre în incapacitate de plată pentru următoarele luni.
Reprezentanţii din sistem spun că renegocierea contractului se poate face prin două modalităţi, şi anume prin mărirea tarifului alocat pe caz medical sau prin modificarea formulei de calcul pentru spitalizarea de zi. Complementar, în unele cazuri se poate solicita CJAS inclusiv plata serviciilor medicale pentru acei pacienţi îngrijiţi peste plafonul alocat lunar de instituţie.
„Noi în iulie aveam buget pentru tot ce înseamnă îngrijirea a 3.500 de pacienţi. Această limită am împlinit-o pe 27 iulie, iar până la finalul ei au mai venit 300 de pacienţi pe care nu i-am putut refuza şi trimite acasă pentru că suntem spital de urgenţe care primeşte toate cazurile grave din regiune. Plata efectuată de CJAS a fost pentru cei 3.500 de bolnavi, însă la renegociere putem solicita şi decontarea serviciilor pentru aceşti asiguraţi“, a explicat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon“.
Directorul a precizat că zilele următoare se va adresa CJAS pentru renegocierea contractului şi va solicita în primul rând creşterea tarifului pentru fiecare caz medical rezolvat de la 1.800 de lei la 2.200-2.300 de lei. Conform conducerii unităţii medicale, 61% din banii alocaţi spitalului lunar merg către fondul de salarii, restul de 39% reprezentând cheltuieli pe medicamente, materiale sanitare şi utilităţi. „Creşterea cu 25% a salariilor ar însemna ca procentul prevăzut pentru asigurarea lor să ajungă undeva la 77%, ceea ce presupune din start tăieri în altă parte. Eu dacă tai din fondul pentru medicamente, pacientul ajunge să aducă de acasă medicamente, iar asta nu este normal“, a mai arătat managerul.
Directorul Spitalului de Pneumoftiziologie a precizat la rândul său că varianta pe care o va adopta pentru creşterea bugetului astfel încât să crească salariile pentru toţi cei 494 de salariaţi va fi renegocierea contractului. „Momentan, aceasta mi se pare varianta cea mai fezabilă. Vom renegocia tariful alocat pe caz medical, sperând că astfel vom putea acorda majorarea conform legii“, a subliniat ec. Dumitru Filipeanu, managerul unităţii medicale.
Reprezentanţii CJAS susţin că până în prezent nu au fost informaţi de CNAS cu privire la organizarea unei sesiuni de renegociere a contractelor spitalelor, astfel încât acestea să poată asigura creşterile salariale. „Nu avem niciun document oficial în acest sens, iar până nu vom primi, noi, la nivel judeţean, nu vom lua nicio decizie“, a spus ec. Robert Dâncă, preşedintele CJAS.
Directorul de la Neuro: „Noi am trimis documentaţia la CJAS“
La Spitalul de Neurochirurgie, managerul unităţii spune că a trimis documentaţia la CJAS şi că aşteaptă o decizie. „Din ce înţelegem şi din ce am înţeles noi, când s-a propus această creştere salarială ni s-a transmis că se va face prin creşterea tarifului pe caz ponderat şi atunci o să acoperim cheltuielile cu aceste fonduri de salarii. Noi am trimis documentaţia la CJAS, ei vor analiza situaţia, vor lua o decizie şi vor majora pe fiecare spital. Cred că asta va fi soluţia optimă şi corectă“, a precizat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie.
Acesta a adăugat că dacă se va pune problema ca salariile să fie majorate din bugetul propriu, atunci vor exista tăieri în alte parţi, cum ar fi medicamentele. „Dacă se ajunge la o asemenea situaţie, vom plăti cu ce încasăm de la Casa de Asigurări şi vom respecta Legea Finanţelor Publice. Care spune că prima oară se plătesc salariile, contribuţiile de sănătate, utilităţile şi dacă mai rămân bani, materialele sanitare şi medicamente. Altceva nu putem face. Bineînţeles, în acest sens vor fi pierderi pe partea de medicamente şi materiale sanitare, dacă nu există o creştere corespuzătoare a fondului de salarii“, a mai explicat dr. Eva.
De partea cealaltă, conducerea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria“ spune că, fără bani din surse exterioare, pot ajunge în imposibilitate de plată a salariilor în luna noiembrie.„Dacă ar trebui să plătim majorările salariale din bugetul propriu, de exemplu, am face un efort, am plăti salariile pe luna octombrie, dar pe noiembrie nu aş mai avea fonduri. S-ar depăşi şi plafonul de 100%, iar pe termen lung se poate ajunge la probleme mai grave din punct de vedere financiar pentru unităţile sanitare“, a adăugat dr. Radu Terinte, managerul Spitalului de Pediatrie Iaşi.