Procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, au efectuat, luni, 59 de percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Brăila, Constanţa şi Vrancea la farmacişti şi medici acuzaţi că ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Potrivit DIICOT, este vizată o grupare infracţională, care activează pe raza municipiului Brăila, ai cărei membri au săvârşit infracţiunile de înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi de mită şi şantaj.
În urma cercetărilor a rezultat, conform sursei citate, că gruparea era formată din 25 de membri, reprezentanţi şi angajaţi ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL şi medici de familie sau medici specialişti (inclusiv oncologi) care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţelor Brăila şi Constanţa.
Membrii grupării ar fi decontat, în mod fraudulos, în perioada 2011-2015, sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Valoarea prejudiciului estimat până în prezent se ridică la 9 milioane lei.
Procurorii susţin că informaţiile iniţiale au conturat un grup infracţional format din reprezentanţi şi angajaţi ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL şi medici de familie sau medici specialişti care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului Brăila, toţi beneficiind de sprijin din partea unor angajaţi din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila.
Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titu Sgîrcitu (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focşani pentru infracţiuni de violenţă, fără legătură cu faptele cercetate în acest doar) a înfiinţat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soţia sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.
Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul CAS Brăila, farmaciştii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane lei.
Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 - 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracţional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialişti oncologi Cosmin Boldeanu şi Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Creţu şi Vasile Sorica şi cu suportul unor angajaţi ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul "voriconazolum", ulterior aceste prescripţii fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament.
Tot în Brăila, medicul Claudia Pleşea a emis reţete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziţionate de asemenea fictiv.
Procurorii mai susţin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat şi pe raza judeţului Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor, cât şi a unor medici şi funcţionari din cadrul CAS Constanţa.
Palierul grupării din Constanţa era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage "colaboratori", medici şi funcţionari din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi CAS Constanţa.
Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 - februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi a numitei Maria Bănăţeanu, zisa "Mia", de profesie asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuie să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emită reţete fictive.
De asemenea, probele au reliefat că funcţionarii din CAS Constanţa, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informaţii cu privire la data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravenţională a acestei societăţi.
Procurorii DIICOT mai au probe şi cu privire la comiterea unor infracţiuni de corupţie, în scopul obţinerii transferului deţinutului Titi Sgîrcitu în alt penitenciar.
