Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava au finalizat urmărirea penală într-un dosar complex care are ca obiect 628 de infracţiuni comise de un număr de 35 de inculpaţi. În urma unui denunţ formulat în anul 2010, înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi ulterior la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-au făcut cercetări din care a rezultat că mai multe persoane, doctori la cabinete individuale sau angajaţi ai Spitalului Judeţean “Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, la solicitarea persoanelor care aveau contact direct cu viitorii beneficiari ai pensiilor de invaliditate sau certificatelor de handicap, au falsificat din 2009 şi până la începutul anului 2011, înscrisuri din care ar rezulta că mai multe persoane de pe raza judeţului Suceava, au fost supuse unor investigaţii medicale în urma cărora au fost diagnosticate cu diferite boli cronice, lucru ce nu corespundea realităţii. “Cumpărătorilor” li se promitea, în schimbul unor sume de bani, obţinerea actelor necesare, cât şi pensionarea sau încadrarea în grad de invaliditate, ca urmare a pretinsei influenţe exercitate pe lângă membrii comisiilor cu putere de decizie.
În urma percheziţiilor făcute la domiciliile persoanelor vizate de anchetă au fost găsite şi ridicate acte medicale în diferite forme – formulare în alb aflate în uzul Spitalul Judeţean Suceava, o parte din acestea purtând impresiunile a diferite parafe aparţinând doctorilor specialişti, parţial sau total completate cu diagnostice, internări, investigaţii medicale etc., precum şi copii ale actelor de identitate ale clienţilor beneficiari, pe baza cărora se realizau completările actelor tipizate, conform nevoilor.
Actele falsificate au ajuns într-un final la persoanele ale căror date de identificare erau consemnate în cuprinsul lor, fiind folosite pentru obţinerea frauduloasă de certificate de încadrare în grad de handicap sau pensii de invaliditate. În cazurile ce au fost depuse judecăţii, cu câteva excepţii, clienţii beneficiaseră deja de prima decizie de încadrare în grad de invaliditate. În mai multe cazuri aceştia se prezentaseră o dată sau de mai multe ori şi la termenele de revizuire. La data faptelor, cele mai multe persoane s-au aflat în situaţia revizuirii gradului de invadilitate. Astfel, în momentul emiterii deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, medicul expert înscria investigaţiile medicale pe care beneficiarul trebuia să le realizeze până la termenul următor de revizuire.
În cazurile anchetate, de frica pierderii gradului de invaliditate sau de a fi trecuţi într-un grad mai mic, care presupunea încasarea unor sume mai mici de bani, precum şi din motive de lipsă de timp, majoritatea clienţilor fiind oameni care locuiesc în mediul rural, având de parcurs anumite distanţe pentru a se supune investigaţiilor medicale şi de întreprins activităţi gospodăreşti, s-a acţionat pentru obţinerea actelor medicale ce trebuiau prezentate la revizuire, fără ca persoana, să fie supusă investigaţiilor consemnate în cuprinsul acestora.
În niciun caz analizat nu s-a considerat a fi necesară supunerea persoanelor care au obţinut acte medicale fictive vreunei expertize medicale care să stabilească dacă sufereau sau nu de afecţiunile medicale care au condus la confirmarea diagnosticului în baza căruia s-a realizat încadrarea în grad de invaliditate. În toate cazurile, persoanele au beneficiat de pensie de invaliditate în baza unor decizii vechi, care au fost prezumate a confirma că cei cercetaţi suferă într-adevăr de anumite afecţiuni medicale.
Ancheta penală s-a concentrat asupra realităţii investigaţiilor medicale realizate de cei chemaţi să se supună revizuirilor medicale în condiţiile legale. Legea prevede că în momentul în care se constată că o persoană suferă de o anumită afecţiune medicală, fiind emisă de autoritatea competentă o decizie de încadrare în grad de invaliditate, în baza căreia se plătesc periodic sume de bani, cu titlu de pensie, acea persoană este obligată să se prezinte, în termenul stabilit, pentru verificarea menţinerii (sau nu) încadrării, încadrarea într-un alt grad (mai mare sau mai mic) şi plata lunară, în consecinţă, de sume de bani. Pentru analizarea situaţiei medicale a beneficiarului pensiei de invaliditate, acesta trebuia să realizeze, anterior termenului stabilit de comisie, investigaţiile medicale solicitate. În urma realizării acestor investigaţii, pacientul prezenta o anumită situaţie medicală, care era supusă, la termenul de revizuire, analizei medicului expert din cadrul comisiei de examinare. Or, atât timp cât persoanele cercetate nu s-au supus în mod real unui control medical (de orice natură – ca urmare a prezentării la un consult în faţa unui medic specialist, a examinării acestuia în urma internării într-o unitate spitalicească şi implicit a neefectuării oricăror investigaţii medicale de tipul – analize, ecografii etc.), menţiunile din actele medicale prezentate comisiilor de examinare nu indică situaţia medicală reală a acestora în momentul respectiv.
Majoritatea înscrisurilor medicale au fost falsificate de persoane care au dobândit cunoştinţe medicale ca urmare a funcţionării lor în cadrul secţiilor Spitalului Suceava, o anumită perioadă de timp, pe lângă medicii specialişti, timp în care au observat modul de examinare, consemnările realizate (conţinutul actelor), tipul de analize corespunzătoare, diagnosticul corespunzător unui anumit tip de analize etc. De asemenea, în tot acest timp, aceste persoane au avut acces la formularele tipizate folosite de unitatea spitalicească, pe care şi le-au însuşit, dovadă fiind numărul mare de înscrisuri de acest tip găsit la percheziţiile realizate. Mai mult, lucrând în anturajul medicilor specialişti, aceştia au găsit momentele prielnice în care să poată folosi neautorizat parafa doctorilor, prin aplicarea impresiunilor acestora pe documentele tipizate ale spitalului, procurându-şi astfel înscrisuri în alb, purtând parafa doctorului specialist, pentru a le folosi în caz de nevoie.
Trebuie menţionat că, în timp, prin diferite mijloace de comunicare, cei care s-au ocupat de falsificarea acestor înscrisuri au aflat modul cum trebuie să acţioneze, pentru ca aceste documente să fie primite şi să ducă la rezultatul dorit. În cazul dosarelor de handicap s-a aflat ce afecţiuni sunt primite pentru obţinerea unei încadrări şi cum trebuie acestea susţinute de conţinutul actelor falsificate. În cazul dosarelor de pensie, s-a acţionat şi cu mai multă uşurinţă, întrucât diagnosticul principal era deja stabilit în decizia anterioară, în care erau consemnate şi investigaţiile cu care persoana trebuia să se prezinte la revizuire. Astfel, în acest caz a fost necesară doar conceperea conţinutului medical care să susţină respectiva afecţiune în gradul solicitat. În câteva situaţii s-a constatat implicarea directă în activitatea infracţională a doctorilor specialişti care au completat diferite acte medicale fără niciun fel de consultaţie.
Medici, asistente, infermiere, angajaţi ai Primăriei Suceava, inculpaţi pentru că au falsificat zeci de dosare de pensionare
Astfel, procurorii suceveni au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Rodica – Luminiţa Morar, Maria Axinte, infirmieră la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Neurologie, Maria Andruchovici, asistent medical generalist la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Geriatrie, Lucia Motoloveţ, Olga Nastasiuc, infirmieră la Spitalul Judeţean Suceava, Secţia Neurologie, Ioan Nastasiuc, manipulant bunuri la Aeroportul Suceava, Carmina – Elena Holbură, asistentă la Spitalul Judeţean Suceava, Lăcrîmioara Bizum – Sutu, statistician medical la Spitalul Judeţean Suceava, Ana Burcă, medic la Spitalul Judeţean Suceava – Secţia Neurologie şi Cabinetul Medical Individual Burcă, Teodor Chiriac, doctor la Cabinetul Urologie Chiriac Teodor, Silvia Ginghină, medic la Spitalul Judeţean Suceava – Secţia Oncologie, Liliana Niculina Chiforiuc, inspector la Primăria municipiului Suceava – Direcţia de Asistenţă Socială- Serviciul de Protecţie Socială, Vasile Dănuţ Cîrcu, şef Serviciu Socială la Primăria Suceava, Vasile Haureş, Vasile Lupăştean, Lucia Spac, Cleuţa Lucescu, Maria Vleju, Ilie Păstrăv, Silvia Scutariu, Gheorghe Parasca, toţi pensionari, Veronica Laurus, Achilina Olimpia Chira, Natalia Floria, Ilie – Sorin Floria, Elisabeta Raţă, Constantin Raţă, Dumitru Maftean. Aurel Vasile Cazacu, Viorel Pintrijel, Viorel Furnică, Eleonora Parasca, Dumitru Popescu, Ilie Popescu, Maria Chelba, persoane fără loc de muncă.
Cei 35 de inculpaţi sunt acuzaţi de comiterea infracţiunilor de “trafic de influenţă”, “cumpărare de influenţă”, “la fals material în înscrisuri sub semnătură privată”, “înşelăciune” şi “uz de fals”. Prejudiciul din dosar se ridică la suma de 137.000 de lei. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Suceava.
