Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat vineri, la Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS) de la Târgu Mureș, că rezistența la antibiotice este a șaptea amenințare la adresa omenirii. Potrivit acestuia, România se regăsește în topul european în privința rezistenței bacteriilor la antibiotice, există pericolul reîntoarcerii la 'epoca preantibiotică'.
'Rezistența la antibiotice este a șaptea amenințare la adresa omenirii și cei care sunt decidenți în zona politică au menționat deja acest lucru (...) Noi ne găsim într-o zonă care are două probleme: consumă mult prea multe antibiotice, deci ne găsim pe primele locuri alături de Grecia, pe primele locuri în ce privește rezistența bacteriilor la antibiotice. În general, aceste topuri sunt dominate de România, Grecia, Cipru și Italia și mai mult costurile acestui lucru sunt de multe ori foarte importante, cu toate că nu există calcule la nivel național (...) Deja suntem contemporani cu momentul în care ne vom întoarce în epoca preantibiotică, în care infecții curente vor fi produse de microorganisme care nu răspund la niciun tratament cu antibiotic. Și o să ne găsim în situația dramatică și va trebui fie să găsim alternative terapeutice, fie să încercăm să descoperim molecule noi de antibiotic. Lucrul acesta nu prea se întâmplă. În ultimii 10 ani, nu prea s-au mai descoperit antibiotice noi pentru că necesită investiții tot mai mari iar recuperarea acestora este mică tocmai datorită faptului că rezistența apare tot mai rapid la antibiotice și atunci nu facem altceva decât să ne învârtim într-un cerc vicios', a arătat Alexandru Rafila.
Potrivit acestuia, conform unui studiu efectuat în perioada 1998-2010 — în care România nu a fost inclusă, s-a făcut pe 28 de state inclusiv din această zonă a Europei — care evidențiază faptul că rezistența la antibiotice într-o țară poate fi legată de nivelul de corupție al acesteia.
'Există un studiu care arată că există o corelație directă între nivelul rezistenței la antibiotice și corupție. Cu cât rezistența la antibiotice este mai ridicată într-o țară se corelează foarte bine statistic acest lucru cu corupția, cea mai mică rezistență la antibiotice și nivel de corupție este în țările nordice, pentru că cei care sunt obișnuiți să respecte regulile, să respecte prescripția, să nu aibă inițiative care sunt în afara acestei reguli, au un nivel scăzut al rezistenței microorganismelor la antibiotice, tratamentele sunt eficiente în acele țări, cheltuielile sunt mici în acele țări și corupția este redusă tocmai datorită acestei obișnuințe. Dacă nu reușim să schimbăm mentalitățile, o să avem probleme foarte mari', a subliniat Președintele Societății Române de Microbiologie.
