Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dorel Săndesc, a anunţat vineri, la Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS) de la Târgu Mureş, că ministerul a propus introducerea celei de-a şasea clase de salarizare, în care să fie cuprinşi cei cu studii superioare cu durată mare şi specializare postuniversitară obligatorie, care vizează în special medicii.
Săndesc şi-a exprimat speranţa ca acest lucru să se finalizeze şi astfel "să se facă un act de justiţie socială în România", care să contribuie la rezolvarea uneia dintre cele mai mari probleme pe care o are ţara noastră, şi anume migraţia masivă a personalului medical de care s-a vorbit şi la această întâlnire.
"Resursa umană reprezintă principala problemă şi în acest sens avem câteva proiecte. În primul rând, proiectul aflat în discuţie al salarizării personalului bugetar. Potrivit studiilor, clasele de salarizare se împart în cinci clase: studii medii şi generale, studii medii, studii postliceale, studii superioare de scurtă durată şi studii superioare. Noi, Ministerul Sănătăţii, printr-o discuţie cu specialiştii, am propus modificarea alineatului prin introducerea celei de-a şasea clase de salarizare, denumită 'studii superioare cu durată mare şi specializare postuniversitară obligatorie'. După cum ştiţi, în prezent este în discuţie proiectul de lege cu privire la salarizarea personalului bugetar. Ministerul Sănătăţii a primit acest draft de la iniţiator, Ministerul Muncii, şi a venit cu propuneri specifice legate de sectorul nostru. Dacă vor fi aprobate, vor duce la o schimbare importantă a nivelului de salarizare şi a statutului medicilor şi personalului medical pe scara socială din România", a evidenţiat Dorel Săndesc, într-o conferinţă de presă.
Secretarul de stat a arătat că ministerul a propus ca în această salarizare să se ţină cont de faptul că pregătirea medicilor este una cu totul specială, în sensul că este printre puţinele, dacă nu singura profesie, a cărei durată de pregătire pentru a avea dreptul de muncă este semnificativ mai lungă decât în cazul altor profesii cu studii superioare. "Dacă marea majoritate a studiilor superioare au o durată de 3 ani plus un an, doi de masterat, conform Acordului de la Bologna, profesia de medic înseamnă şase ani de facultate plus obligatoriu o specializare postuniversitară pentru a avea dreptul de muncă. Pentru a putea practica ca medic, în România şi Europa, e nevoie de o pregătire între 10 şi 13 ani, semnificativ mai mare decât celelalte profesii. Pornind de la aceste date tehnice, noi am solicitat să se ţină cont de aceasta pentru ca în nivelul de salarizare, în grila de salarizare, profesia să se regăsească adecvat, fără a afecta, desigur, salarizarea altor domenii", a precizat secretarul de stat.
Dorel Săndesc a precizat că mai sunt şi alte propuneri pe care ministerul le-a făcut, integrând, de altfel, sugestiile venite de la diverşi parteneri, sindicate, grupuri, asociaţii, societăţi profesionale. "S-au făcut câţiva paşi, dar nu sunt suficienţi. Se ştie că în ultimii doi s-au deblocat acele posturi blocate atâţia ani, s-au anulat scăderile de salarii, au şi crescut în câteva trepte, ultima fiind cea din acest an, cu 25%. Ele nu au adus satisfacţia necesară, dar sunt nişte acumulări cantitative, care cumulate vor ajunge să atingă pragul, să declanşeze acel potenţial, să ducă la percepţia unei reale schimbări a statutului medical, pe care noi o dorim şi care să aibă ca rezultat diminuarea fenomenului de migraţiune", a mai spus secretarul de stat.
