Sunt pacienţi care au dificultăţi cu înghiţirea medicamentelor. Este o situaţie frecventă mai ales în cazul copiilor şi vârstnicilor. Din această cauză mulţi dintre ei recurg la sfărâmarea pastilelor sau la deschiderea capsulelor pentru a le dizolva în ceai sau chiar în mâncare. Ei bine, aceasta nu este deloc o idee bună, deoarece poate modifica total tratamentul, avertizează medicii.
Principalul pericol legat de modificarea formei medicamentului este ineficienţa acestuia. Sfărâmându-l riscăm să pierdem din cantitatea de substanţe active şi să reducem astfel doza necesară. În plus, anumite principii active nu trebuie expuse la lumină sau la aer tocmai pentru că îşi pierd din eficienţă. Alteori, stabilitatea moleculei este distrusă de temperatura lichidului în care medicamentul este amestecat. Nici laptele sau iaurtul nu sunt indicate pentru dizolvarea unui medicament, deoarece calciul este susceptibil de a degrada principiile active ale medicamentului. Ca să nu mai vorbim că medicamentele sfărâmate dau un gust neplăcut alimentelor şi băuturilor, ceea ce determină pierderea poftei de mâncare a copiilor sau vârstnicilor bolnavi, care au nevoie de hrană mai mult ca oricând, atrag atenţia autorii unui studiu efectuat la spitalul universitar din Nice (Franţa).
Fiecare medicament are reguli de administrare, pe care pacienţii trebuie să le respecte. Forma de prezentare şi difuzarea substanţelor active influenţează modul în care sunt absorbite de organism, au explicat medicii. Spre exemplu, medicamentele gastro-rezistente, care de obicei sunt sub formă de capsule învelite cu o peliculă protectoare, sunt special concepute pentru a traversa stomacul fără a fi alterate de mediul foarte acid, astfel încât substanţele active să se elibereze doar la nivelul intestinului. Sfărâmându-le se distruge pelicula protectoare şi dacă sunt luate fără aceasta, în mod sigur se reduce eficienţa lor. O altă categorie care nu trebuie sfărâmate sunt medicamentele cu eliberare prelungită (majoritatea sunt indicate contra durerilor). Acestea sunt formulate în aşa fel încât să nu fie absorbite imediat de organism. Ele conţin excipienţi, care au rolul de a modifica viteza de absorbţie a substanţelor active. Dacă un asemenea medicament este pisat si administrat sub formă de praf, el va acţiona în întregime în prima oră. Apoi durerile reapar, pacientul este tentat să mai ia unul şi astfel există riscul de supradozaj. Medicii le recomandă pacienţilor care au dificultăţi cu înghiţirea pastilelor să ceară sfatul farmacistului cu privire la existenţa unor forme similare, dar mai uşor de administrat, precum soluţiile buvabile, comprimatele efervescente sau orodispersabile (care se topesc în gură).
