Sumele alocate pentru medicina de familie în proiectul de buget pentru 2016 sunt mai mici decât în 2015 (sub 6% din FNUASS, faţă de 6,8% în 2015). În condiţiile preconizate, nici un cabinet de medicină de familie nu va putea asigura, după achitarea costurilor de funcţionare, venituri similare colegilor din spital, nici pentru medic, nici pentru asistente, spun reprezentanţii medicilor de familie într-o scrisoare deschisă trimisă astăzi, 10 decembrie, preşedintelui, prim-ministrului, ministrului sănătăţii, ministrului de finanţe, preşedintelui CNAS.
În România, funcţionează circa 11.000 de cabinete medicale de medici de familie (MF).
Dintre acestea, 16%, cabinete care au până în 1.500 asiguraţi, nu se pot intreţine doar din veniturile contractate cu casa de asigurări!
33% dintre medicii de familie rămân cu 1.300 lei pe lună venit brut, din care plătesc impozit 16%, contribuţie pentru sănătate şi pensie;
31% dintre medicii de familie au un venit brut de 2.800 lei, din care plătesc impozit 16%, contribuţie pentru sănătate şi pensie;
Circa 20% dintre medicii de familie au venituri brute mai mari de 2.800 lei lunar. Aceste ultime cabinete au cheltuieli de funcţionare mai mari, pentru că platesc asistenta cu norma întreagă, sau pot avea chiar mai multe asistenţi medicali şi medici angajaţi (sunt mai ales situații în rural, unde există puncte de lucru dispersate în mai multe sate și există personal angajat, mai multe sedii, fiecare cu utilitățile sale), explică reprezentanţii medicilor de familie într-o scrisoare deschisă trimisă azi, 10 decembrie, preşedintelui, prim-ministrului, ministrului sănătăţii, ministrului de finanţe, preşedintelui CNAS.
Iată cele mai importante declaraţii din scrisoarea adresată de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi de Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) preşedintelui, prim-ministrului, ministrului sănătăţii, ministrului de finanţe, preşedintelui CNAS:
"Banca Mondială, FMI, NICE au atras atenţia de multe ori că ponderea îngrijirilor trebuie să fie mai mare în ambulatoriu, şi mai ales în asistența medicală primară, unde de altfel se desfăşoară cea mai mare parte a evenimentelor medicale ale populației (consultație inclusiv preventivă, diagnostic clinic, paraclinic, diferenţial, tratament, monitorizare). E de presupus că nu se doreşte distrugerea cabinetelor de medicină de familie, cu toate acestea, prin măsura luată se procedează exact invers, adâncind prăpastia!
Deşi CNAS prezintă ca având alocat 8% din FNUASS pentru medicina de familie, după ce se scad cheltuielile cu programele şi altele, în acest moment medicina de familie beneficiază în mod real doar de 6,8% din FNUASS total. Extrem de puţin şi complet insuficient faţă de scopul teoretic şi declarat al asistenţei medicale primare! Conform proiectului de buget, în care doar spitalele vor beneficia de mărire a fondului alocat, discrepanța va fi şi mai mare. Se va ajunge la mai puţin de 6% din FNUASS total pentru medicina de familie care trebuie să acopere costurile de funcţionare a cabinetelor şi plata pentru un sfert din personalul medical al ţării. Afirmăm cu toată responsabilitatea că nu acesta este normalul!
De ani de zile creşterea costurilor de funcţionare, parţial din cauza condiţiilor impuse de CNAS abia sunt acoperite de finanţarea cabinetelor, la limita superioară a suportabilităţii.
Sarcinile, mai ales cele administrative impuse cabinetelor, sunt din ce în ce mai mari şi implică costuri din ce în ce mai mari.
Mai mult, în 2016 va intra în vigoare un nou Cod Fiscal care loveşte dur cabinetele medicilor de familie, organizate în proporţie de peste 90% ca PFA-uri (cabinete medicale individuale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societăţi civile medicale).
Se vorbeşte de relaxare fiscală, dar la noi taxarea va fi mult mai mare!
Sistemele informatice ale CNAS lovesc şi ele tot sistemul medical. Invalidarea zilnică a serviciilor acordate pacienţilor noştri din cauza multiplelor interval de timp în careelementele PIAS nu funcţionează (toate componentele sau pe rând!), afectând grav atât pacienţii, cât şi cabinetele.Erorile informatice repetate realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduc obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete. Nimeni nu este făcut răspunzător pentru erori, pentru nefuncţionare, pentru timpul pierdut de pacienţi când nu putem să le oferim serviciile necesare, pentru pierderile financiare constante ale cabinetelor, pentru riscurile de a ni se împută ulterior reţete, trimiteri etc. Ba mai mult, toate aceste probleme pe care le semnalăm de ani de zile sunt constant ignorate sau catalogate de reprezentaţii CNAS drept minciuni ale medicilor!