Amânări, conflicte, erori ale sistemului informatic, cozi în faţa cabinetelor medicale, doctori şi farmacişti revoltaţi! Sunt cuvinte care descriu modul de implementare şi funcţionarea cardului de sănătate în primul an de existenţă. Totul, spun reprezentanţii Casei Naţionale, pentru economii de 90 de milioane de lei pe lună în bugetul instituţiei.
Douăsprezece milioane de carduri de sănătate au fost tipărite într-o primă tranşă. Distribuirea lor a început încă din 19 septembrie 2014. Primele au ajuns în aceeaşi lună la asiguraţii din Capitală. Proiectul iniţial prevedea obligativitatea folosirii cardului de sănătate de la 1 februarie 2015.
„Îl vor găsi la Casa de Asigurări până la 1 februarie, în câteva zile, sau după aceea la medicii de familie”, spune Vasile Ciurchea, președintele CNAS.
Din cauza problemelor de distribuire, Guvernul a amânat până la 1 mai 2015 data de la care documentul urma să fie singurul care să valideze serviciile medicale în sistemul public de sănătate. Însă la finalul lui aprilie, mai erau încă 800.000 de asiguraţi care nu care primiseră cardul. Medicii le spuneau că s-ar putea să nu fie consultaţi şi trataţi.
Unii medici de familie au refuzat să preia şi sarcina împărţirii cardurilor. Iar oamenii au început să le caute. Fiecare cum s-a priceput.
„Am depus o cerere, am primit mesaj şi am venit să îl ridic, ca un cetăţean onest al României”, spune un pacient.
„La sfârşitul lunii aprilie, erau deja tiparite 14 milioane de carduri, dintre care 4 milioane fusesera activate în sistemul electronic. Atunci a început şi goana pentru activare, deşi mesajele CNAS spuneau clar ca nu exista termen pentru aşa ceva”, relatează Maria Rohnean, corespondent Digi24.
De cealaltă parte, orice spital sau cabinet care dorea să deconteze serviciile oferite pacienţilor trebuia să aibă cititoare de carduri începând cu 1 mai. Tot atunci a început haosul. Unii dintre asiguraţi îşi pierduseră deja cardul şi descopereau că tipărirea duplicatului înseamnă timp şi bani pierduţi.
Şi pentru angajaţii Caselor de Asigurări de Sănătate a urmat o perioadă de coşmar.
„Imaginaţi-vă că pentru fiecare card, angajaţii Casei de Sănătate trebuie să coboare în buncărul instituţiei şi să caute documentul electronic printr-o mulţime de cutii. Şi, de multe ori, acest efort e în zadar tocmai pentru că acel card de sănătate a fost predat”, relatează Gerhald Ernst, reporter Digi24.
Foarte repede, aglomeraţia şi nervii s-au mutat în cabinetele medicilor de familie şi în spitale.
Sistemul informatic a fost incapabil să facă faţă folosirii simultane a atâtor carduri. Neputincioşi în faţa reţelei aproape blocate, sute de pacienţi au fost reprogramaţi la consultaţii şi analize.
„Problema este că sesiunea de activare card îmi spune că este indisponibilă, răspunsurile şi aşa ne vin cu întârziere, şi obţinem şi un răspuns negativ. Nu se poate aşa ceva, nu funcţionează sistemul, în felul ăsta nu o s putem să lucrăm”, spune Silvia Mihiotis, medic de familie.
Problema reapare periodic. De fiecare dată, de la Casa Naţională de Sănătate au venit explicaţii potrivit cărora ... de vină este suprasolicitarea sistemului.
„Vom folosi cardul, cu toate riscurile. Atât timp cât noi oferim servicii şi cardul va fi folosit. Va fi o perioadă în care sistemul răspunde mai încet, furnizorii sunt nervoşi, pacienţii sunt la fel nervoşi, dar dacă înţeleg că serviciile le primesc, că acele servicii vor fi decontate, eu zic că lucrurile vor intra în normal într-un timp scurt”, afirmă Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Până să intre în normal, problemele cardului de sănătate au fost taxate inclusiv la Palatul Cotroceni.
„Guvernul a pregătit prost implementarea cardului de sanatate, am vazut mii de oameni care stau la cozi, care nu pot beneficia de servicii de sanatate la care sunt indreptatiti. E un scandal public”, declarăKlaus Iohannis, preşedintele României.
Cum era clar riscul de bulversare a activităţii din instituţiile medicale, Guvernul a amânat iar obligativitatea folosirii exclusive a cardului de sănătate pentru 1 septembrie 2015. Sistemul informatic a continuat să dea rateu după rateu, spre disperarea medicilor şi pacienţilor. Teoretic, a apărut şi opţiunea de a folosi sistemul fără conexiune imediată, dar cu posibilitatea de validare a serviciilor medicale în 72 de ore. Practic, s-a dovedit o soluţie semifuncţională.
Dar, per ansamblu, un prim bilanţ după trei luni de utilizare a cardului a arătat că în luna iulie, tradiţional una de vacanţă, serviciile validate de medici au crescut faţă de luna precedentă cu peste 700 de mii, ajungând la 13,4 milioane. O diferenţă care ridica mari semne de întrebare, a spus chiar preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
