Medicina de familie este poarta de intrare în sistemul de sănătate. Cu toate acestea, sectorul de medicină primară primeşte doar patru la sută din bugetul sănătăţii. Lipsa unui buget suficient pentru asigurarea analizelor pacienţilor, orele de aşteptare din cauza disfuncţionalităţilor privind cardul de sănătate şi lipsa sau scumpirea unor medicamente sunt principalele probleme de care pacienţii se plâng la medicul de familie

Medicina primară este baza oricărui sistem de sănătate. Sistemele de sănătate din ţările occidentale au reformat medicina de familie şi au pus-o în centrul sistemului pentru că, odată pacienţii trataţi aici, sistemul este degrevat de multe cheltuieli. În România, sunt aproximativ 11.000 de medici de familie, dintre care în jur de 400 în Dolj.

Din 1997, medicina primară s-a privatizat, medicii şi-au cumpărat cabinetele, iar o mare parte dintre ei au ales să lucreze la oraş şi mai puţin în mediul rural, unde nu sunt încurajaţi să profeseze.

Problema cea mai mare este cea a subfinanţării acestui sector. „Problema este că medicina primară este subfinanţată. Ţările din jurul nostru acordă procente mult mai mari medicinei de familie. Noi am tot spus la nivel naţional cât de important ar fi să crească veniturile, mai ales pentru dotarea ca­binetelor. Ar fi mult mai ieftin pentru sistem să rezolvăm pro­blemele pacienţilor în cabinetul medicului de familie, nu în ambulatoriul de specialitate sau în spital. Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) plăteşte mai puţin pentru o consultaţie la medicul de familie decât pentru spitalizare, chiar şi pentru spitalizare de zi. Am preluat sistemul de asigurări de sănătate din Germania, este vorba de modelul Bismark. Însă în ţări ca Germania şi Franţa se acordă cam 14% din PIB Sănătăţii. La început, şi pentru medicina de familie de la noi era prevăzut un procent de aproape 15%, dar a ajuns la o medie de 4%. Subfinanţarea este resimţită şi în spitale. Ungaria asi­gură sănătăţii 7% din PIB, Bulgaria 6%“, a spus dr. Cristian Săndu­lescu, medic de familie.

În loc să meargă la medicul de familie atunci când se simt rău, mulţi pacienţi preferă să meargă direct în Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) din spitale, unde apare aglomeraţia şi creşte timpul de aşteptare. Medicii de familie spun că oamenii nu trebuie să vină la UPU pentru orice problemă. „Unităţile de primiri urgenţe se plâng că mulţi pacienţi merg direct acolo, asta ţine însă şi de mentalitatea fiecăruia. Oamenii trebuie să ştie că trebuie să meargă la medicul de familie în primul rând, pentru că şi acesta este pregătit să rezolve cel puţin micile urgenţe. Unii au înţeles, dar nu toţi“, a adăugat dr. Săndulescu.

Organizare în defavoarea bolnavilor şi medicilor

Medicii de familie care vor contract cu CAS trebuie să aibă pe listă un număr minim de 800 de persoane asigurate, după cum este specificat în HG nr. 400/2014. În plus, Casa de Asigurări impune o limită de 2.200 de pacienţi asiguraţi şi neasiguraţi pentru care asigură plata per capita (capitaţia este principala modalitate prin care sunt remuneraţi medicii de familie. Fie că oferă sau nu consultaţie, aceştia primesc o sumă de bani pentru fiecare pacient pe care îl au înscris pe liste - n.r.). Peste această limită maximă, medicul nu mai primeşte bani. Ideal ar fi ca valoarea serviciului să crească şi medicii să aibă mai puţini pacienţi pe listă de care să poată să se ocupe cum trebuie. „Dacă ai 2.000 de pacienţi pe listă, peste 500 de pacienţi care suferă de boală cronică vin lunar la cabinet.

Problema este că sistemul ne limi­tează la 400 de consultaţii pe lună, dacă ai până în 2.000 de pacienţi. Dacă ai mai mult, se adaugă 100 de consultaţii. Eu am o medie de 600 de consultaţii pe lună, ceea ce înseamnă că 200 sunt peste limită. Medicul este limitat la 20 de consultaţii pe zi. Până în urmă cu un an şi jumătate pacientul cu numărul 21 plătea, pentru că era consultaţie la cerere. În normele după care am funcţionat în 2015 au interzis taxarea. Practic, peste cele 400 de consultaţii pe lună medicul avea nevoie să taxeze, dar acum nu se mai poate acest lucru. Valoarea consultaţiei era cuprinsă între 10 şi 20 de lei. Sunt mulţi care spun că sunt dispuşi să plătească dacă ştiu că nu s-au programat în ziua res­pectivă, dar nu mai există formă legală pentru aşa ceva“, explică medicul de familie.

Una dintre problemele cele mai mari de care se lovesc pacienţii este bugetul limitat al laboratoarelor pentru analizele medicale. Din această cauză trebuie să aştepte două-trei luni. „Una dintre frustrările pacienţilor este legată de analizele medicale. Nu mai gă­sesc plafon, banii cabinetelor se termină în primele zile ale lunii. Dacă îţi iei bilet pentru analize la jumătatea lunii, nu mai găseşti plafon la niciun laborator din oraş şi trebuie să scoţi bani din buzunar. Nu este normal din moment ce sistemul colectează nişte taxe de la oameni. Ar trebui să asigure o bază de analize care să nu fie limitată“, a spus dr. Săndulescu.

Cardul de sănătate, coşmarul medicilor şi al pacienţilor

Cardul de sănătate este altă parte a medicinei primare care dă bătăi de cap pacienţilor şi medicilor. Obligatoriu de aproape patru luni, sistemul cardului încă nu funcţionează normal. Medicii se feresc să lucreze offline pentru că nu le mai sunt decontate toate serviciile. „Un sistem care se vrea mo­dern a devenit coşmarul medicilor şi al pacienţilor. Nu s-a făcut nicio îmbunătăţire de funcţionare a sistemului. Sunt ore şi zile în care se blochează. Pacientul vine cu cardul, îl bag în cititor şi îmi apar tot felul de erori. Stau cu bolnavul lângă mine o oră până se deblochează sistemul. Au fost şi situaţii în care pacienţii au plecat şi au revenit în altă zi“, a mai spus medicul.

Lanţul slăbiciunilor din sistem continuă cu lipsa medicamentelor. Altă decizie ce trebuia să sprijine pacienţii s-a întors împotriva lor. Ieftinirea medicamentelor a făcut ca din farmacii să dispară multe dintre medicamentele ieftine. Odată dispărute medicamentele ce intră pe lista de compensate, bolnavii sunt nevoiţi să cumpere medicamentele mai scumpe care se găsesc şi la care trebuie să suporte diferenţa de preţ.

„Este un paradox, au ieftinit medicamentele ieftine. Au fost şi câteva dintre cele scumpe, dar majoritatea celor la care au scăzut preţul erau mai ieftine. Reprezentanţii firmelor de medicamente au atras atenţia înainte de a se lua această decizie că o să fie în defavoarea pacienţilor pentru că o să dispară de pe piaţă unele dintre ele. Mulţi au spus că au plătit mai mult pentru reţeta compensată. Pentru o perioadă au dispărut unele dintre medicamentele de bază, mai ales cele pentru insuficienţa cardiacă. Pe cei care nu au mai găsit tratamentul care le trebuie i-am trimis din nou la cardiolog şi au primit altă schemă de tratament, dar unii dintre ei au suferit tulburări“, încheie dr. Cristian Săndulescu, medic de familie.

Sursa