O aplicaţie unică în România, care poate fi descărcată gratuit pe un telefon mobil sau tabletă şi care este dedicată sprijinirii pacienţilor oncologici, a fost lansată recent şi prezentată la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca.
Aplicaţia, denumită APSCO, este disponibilă în limbile română şi maghiară şi poate fi folosită pentru autoevaluarea stării psihice de către pacienţii care suferă de o formă de cancer. De asemenea, aplicaţia conţine o serie de informaţii care pot fi utile pacienţilor în efortul lor de a face faţă bolii din punct de vedere psihic.
Degi Csaba, care este coordonatorul proiectului, a explicat, într-o conferinţă de presă, cum funcţionează aplicaţia, care utilizează aşa numitele "termometre emoţionale". Acest instrument este deja cunoscut în ţările vestice, mai ales în Marea Britanie, şi a fost folosit la crearea aplicaţiei APSCO. "Am lansat aplicaţia APSCO, care este unică, în limbile română şi maghiară, şi care poate fi descărcată gratuit pe tablete sau telefoane mobile din Google Play. Aplicaţia este primul instrument computerizat de screening automatizat al distresului oncologic, care este un fel de stres generat de boală, pentru pacienţii cu cancer, aparţinători şi medici. Are un modul de autoevaluare, iar bolnavul îşi poate monitoriza nivelul de distres astfel încât să vadă dacă acesta este sau nu critic. Aplicaţia te ajută să ştii unde este limita în suferinţa psihologică, nivel de la care ai nevoie de resurse de ajutor în plus", a spus Degi Csaba. Aplicaţia, odată instalată pe un telefon mobil sau tabletă, necesită un efort de aproximativ un minut pentru completarea unor informaţii pe baza cărora softul face un calcul care arată pacientului care este starea sa psihică. Astfel, pacientul trebuie să bifeze în aplicaţie, pe o scală de la 1 la 10, pentru fiecare din cele patru termometre emoţionale care indică nivelul de stres, anxietate, depresie şi furie, iar pe baza datelor introduse aplicaţia indică nevoia de ajutor a pacientului.
Sociologul clujean a explicat că utilizarea acestei aplicaţii nu reprezintă în sine o terapie, ea putând fi comparată cu acele instrumente care ajută, de exemplu, pacienţii cu diabet să îşi monitorizeze nivelul glicemiei. Degi Csaba a insistat pe importanţa faptului că pacienţii trebuie să primească sprijinul unui psiholog specializat în acest domeniu de susţinere a bolnavilor de cancer. De asemenea, aplicaţia conţine şi are o bază de date cu informaţii legate de asociaţiile, grupurile de suport sau datele de contact ale unor institute medicale din toată ţara.
O altă practică care ar putea fi introdusă în spitalele oncologice din România este completarea de către pacienţi a unui chestionar, în timpul petrecut de aceştia în sălile de aşteptare, care să le ofere psihologilor informaţii utile despre pacienţii lor de cancer. Degi Csaba a subliniat că în România există o prea mică preocupare pentru nivelul de distres înregistrat de pacienţii cu cancer, care reprezintă de fapt un element foarte important în lupta lor cu boala şi căruia ar trebui să i se acorde o importanţă mai mare. El a explicat că în institutele oncologice din ţară există puţini asemenea psihologi specializaţi în susţinerea pacienţilor de cancer, excepţie făcând Capitala.
"Ideal ar fi ca aceste institute să fie dotate cu tablete ieftine, iar pacienţii care aşteaptă să îşi evalueze rapid starea. Iar când intră la cabinetul medicului acesta are toate datele la îndemână, să ştie care este starea psihică a pacientului (...) În România, distresul oncologic nu este o prioritate, nu este tratat, este ceva auxiliar. Am constatat că procentul pacienţilor cu cancer care prezintă depresie clinică şi simptome de anxietate este uriaş şi este de peste 45%", a mai spus Degi.
Echipa care a dezvoltat aplicaţia APSCO lucrează la acest proiect din anul 2001, când a fost începută, în patru institute oncologice din România, o cercetare asupra nevoilor psihologice ale bolnavilor de cancer. Până în prezent au fost evaluaţi peste 1.200 de pacienţi. Cercetarea a fost finanţată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, cu recomandarea Ministerului Sănătăţii.
