Directoarea generală a Institutului de Bioresurse Alimentare, Nastasia Belc, a precizat că suntem înconjurați de nanoparticule.
„Nanoparticulele pot fi în emulsii, de exemplu, cum ar fi frișca, spumele, în maioneze, îngheţate sau pot fi în ambalaje. Sunt nanoparticule în aer, în praf, nanoparticule în spray-uri, în produsele cosmetice, care ajută anumite substanţe, ingrediente bioactive să intre în piele mai ușor, deci suntem înconjuraţi de nanoparticule”, a explicat Nastasia Belc.
„Sunt produse care au dimensiuni foarte, foarte mici, sub 100 de nanometri, ceea ce face ca activitatea lor să fie uneori diferită în comparație cu același produs, aceeași substanță, produsă în mod tradițional”, a explicat și coordonatorul departamentului de nutriție de la Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară , Valeriu Curtui.
Astfel, Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară a sugerat să fie doar 10% nanoparticule într-un produs.
„Comisia Europeană a propus până la 50% nanoparticule într-un astfel de produs, dar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a sugerat să fie doar 10%. Datele științifice pe care le avem sunt limitate în anumite părți, deci avem o anumită lipsă de informație pentru a ne pronunța în anumite situații”, a precizat Vasile Curtui.
Totuși, Organizația Europeană a Consumatorilor consideră că testele actuale de determinare a siguranței prezenței nanoparticulelor în diverse produse nu sunt suficiente.
„Suntem rezervaţi când vine vorba despre nanotehnologie. Credem că definiţia nu este destul de strictă şi de asemenea ne temem că testele actuale de determinare a siguranţei nu sunt suficiente”, a subliniat Camille Perrin, reprezentanta organizației.
Efectele prezenței naoparticulelor în produse se vor vedea în timp atât în ceea ce îi privește pe cercetători cât și pe consumatori. Astfel, din lipsa datelor științifice au fost voci care au cerut interzicerea lor.
„Este o hrană care își va arăta efectele bune sau rele după zeci de ani. După zeci de ani și pentru cercetatori și după zeci de ani și pentru consumatori. Pentru că ele nu produc efecte adverse ca o otravă oarecare. Ai băut benzină, peste un minut ți-e rău. La această modificare perversă și parșivă a alimentelor nu se întâmplă așa”, a explicat medicul Pavel Chirilă.
Comitetul de Agricultură și Dezvoltare Rurală a cerut interzicerea tehnologiei.
„Este nevoie de o interzicere clară a acestor tehnologii până când se va demonstra că nu sunt probleme, dar deocamdată aceste produse sunt deja pe piaţă şi noi încă nu ştim care sunt efectele pe termen lung. Până când nu vom fi siguri că aceste tehnologii sunt sigure, până când nu vom fi capabili să analizăm câte nanoparticule există în produse, trebuie să le interzicem. Producătorii sigur că fac presiuni, dar aceasta nu este dorinţa consumatorilor.”, a explicat Jose Bove, membru al Comitetului de Agricultură.
Directoarea Institutului de Bioresurse Alimentare a arătat că nanoparticulele au efecte pozitive.
„Pot să aibă un efect bun, că de aia le introducem. Dacă sunt, de exemplu, nanoparticule vitamine sau minerale sau substanţe de acestea care ajută substanţele active din cosmetice să intre în piele au un efect foarte bun”, a spus Nastasia Belc.
Specialistul în antropologia alimentației, Monica Stroe, a explicat că tabăra celor care susțin biotehnologiile îi acuză pe consumatorii care se opun că își bazează opinia pe zvonuri și argumente religioase și nu pe date științifice.
„Tabăra care promovează biotehnologiile aduce argumente științifice și părerea unor specialiști, medici, chimiști, și acuză tabăra consumatorilor precauți că își bazează poziția pe niște păreri nefondate, zvonuri, atașamente religioase câteodată și că nu e un argument valid să oprească ieșirea pe piață a unor astfel de produse controversate”, a declarat Monica Stroe.
„Industria alimentară nu a făcut presiuni de niciun fel, ci doar a exprimat nevoia unui cadru legislativ pentru ca noi alimente să poată intra pe piaţă. Nimic mai mult”, a precizat Pilar Ayuso, membru al Comitetului de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară.
Reprezentanta Organizației Europene a Consumatorilor a precizat că au fost presiuni.
„A fost într-adevăr o presiune din partea industriei alimentare, dar unii membri ai Parlamentului European încearcă să apere drepturile consumatorilor”, a subliniat Camille Perrin.
Biotehnologia este un domeniu nou, de aceea consumatorii sunt refractari la noțiunea de a introduce nanoparticule în alimente, argumentează specialiștii.
„Orice aliment care conţine o anumită noutate şi aici novel food asta conţine e nevoie de timp pentru a fi acceptate, de teste de siguranţă alimentară, de toxicitate pentru a asigura că totul e în regulă şi nu afectează sănătatea”, a spus Nastasia Belc.
„Deși trăim într-un context în care acest curent de reîntoarcere la natură e puternic. Există în paralel și alternativa pe care sociologii o numesc neofilie, interesul pentru lucruri noi, pentru inovație, până la urma un segment mare de populație, generația milenialilor, care s-au născut cu tehnologia în brațe și sunt dispuși să o primeasca și la nivelul alimentației”, a subliniat Monica Stroe, specialist în antropologia alimentaţiei.
„Trebuie să avem încredere în principii. Dacă principiul imi spune că trebuie să mănânc hrana naturală, așa cum au mâncat oamenii mii de ani, eu asta mănânc, pentru că în asta am încredere. Pentru că proba timpului este extrem de importantă. Dacă e vorba de o noutate, de ceva care schimbă un obicei de mii de ani, am rezerve”,a adăugat Pavel Chirilă, medic primar medicină internă.
