Oamenii de ştiinţă au descoperit în stare liberă în Germania o genă detectată pentru prima oară în China, care face bacteriile rezistente la "Colistin", o mixtură de polipeptide ciclice considerată de multe ori un antibiotic "de ultima instanţă".
Numită "MCR-1", această genă a fost detectată într-o probă de bacterii umane şi este răspândită în fermele de animale, a raportat institutul german pentru evaluarea riscurilor (BfR) şi Universitatea de medicină veterinară din Hanovra.
Colistinul este administrat în Germania în principal pentru tratarea bolii intestinale a animalelor de fermă, a precizat institutul. În medicina umană medicamentul este utilizat pentru tratamentul infecţiilor cu bacterii rezistente la alte antibiotice, fiind mai bine tolerat decât acestea.
Experţii sunt alarmaţi, pentru că MCR-1 este prima genă cunoscută rezistentă la Colistin care este capabilă să se deplaseze liber între diferite tulpini de bacterii, informează agenţia DPA. Aceasta poate fi transmisă de bacterii intestinale inofensive către agenţi patogeni care sunt purtători şi care sunt mai greu de tratat.
Universitatea din Giessen (Germania), unde a fost detectat MCR-1 într-un eşantion de bacterii umane, a declarat că bacteriile prezentau, de asemenea, rezistenţă la "Carbapeneme", o clasă de antibiotice utilizate în tratamentul infecţiilor cunoscute sau suspectate că sunt cauzate de bacterii multirezistente.
Dacă astfel de bacterii sunt rezistente şi la Colistin, "poate apărea o situaţie disperată, fără o opţiune de tratament", au avertizat experţii.
Detectată pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2015, MCR-1 este cunoscută pentru faptul că face rezistente la Colistin bacteriile intestinale Escherichia coli şi Salmonella de la păsări, potrivit institutului german pentru evaluarea riscurilor.
Potrivit Institutului Robert Koch (RKI) cu sediul la Berlin, care este responsabil pentru controlul şi prevenirea bolilor, utilizarea acestui relativ vechi antibiotic a crescut în ultimii ani ca "o opţiune de ultimă instanţă pentru tratament" în cazurile de infecţii bacteriene rezistente la medicamente. Medicii au avut totuşi tendinţa de a-l evita din cauza efectelor sale secundare semnificative, notează DPA.
După ce s-a descoperit că unele animale de fermă dar şi oameni din China aveau gena MCR-1, a cărei prezenţă a fost atribuită de oamenii de ştiinţă utilizării frecvente de Colistin în producţia de animale, eşantioanele germane de bacterii rezistente la Colistină au fost examinate din punct de vedere genetic. Oamenii de ştiinţă germani susţin că cele mai recente descoperiri indică faptul că MCR-1 este prezentă în această ţară cel puţin din anul 2011. Cu toate acestea, rămâne neclar cât de răspândită este şi pe ce cale trece de la animale la oameni. Acum sunt în curs de examinare eşantioane mai vechi de bacterii, precizează DPA.
Institutul german pentru evaluarea riscurilor a declarat că autorităţile daneze au raportat depistarea genei rezistente în probele de carne de pasăre din Germania la începutul lunii decembrie 2015. Testele efectuate în alte ţări europene au dat rezultate pozitive la animalele de fermă şi la oameni.
Christian Meyer, ministru al agriculturii în landul german Saxonia Inferioară, a cerut să se pună capăt la ceea ce el a calificat drept utilizarea excesivă a antibioticelor în creşterea animalelor. "Dacă nu vom schimba cursul, ne îndreptam direct spre o eră post-antibiotice", a declarat Meyer, avertizând că la un moment dat nu pot fi eficiente nici antibioticele în ultimă instanţă, putând reprezenta o ameninţare generală pentru sănătate.
Raportările iniţiale ale oamenilor de ştiinţă chinezi cu privire la descoperirea genei rezistente la Colistină la multe animale de fermă şi în probe de carne, precum şi la bolnavii umani din spitale a provocat îngrijorare, a declarat Petra Gastmeier, director al Institutului de igienă şi medicina mediului de la Spitalul Charite din Berlin. "Totuşi, ne-am gândit, că China este departe", a mai spus specialista citată.
De asemenea, este posibil ca antibioticul Colistin să-şi fi pierdut din eficacitate, a subliniat Petra Gastmeier, tot ce ar rămâne fiind utilizarea de terapii combinate cu mai mult de un medicament. Ea a spus că este important ca medicii umani şi veterinari să lucreze strâns împreună pentru a aborda problema rezistenţei la antibiotice.
"Utilizarea (în fermele de animale) a antibioticelor de ultimă instanţă care sunt deosebit de importante pentru sănătatea umană ar trebui să fie în totalitate interzisă", a declarat Hubert Weiger, preşedintele organizaţiei de protecţia mediului "Friends of the Earth Germany".
Grupul a declarat că au fost folosite circa 16 de tone de antibiotice de ultimă instanţă în fermele de animale din Germania începând cu anul 2014, adăugând că această cantitate a crescut în ciuda scăderii generale a utilizării antibioticelor la animale.
Pentru protecţia împotriva îmbolnăvirilor din cauza bacteriilor din carne, institutul pentru evaluarea riscurilor din Germania sugerează consumatorilor să "observe cu atenţie regulile de igienă din bucătărie" pentru a se asigura că bacteriile nu sunt transferate de la carnea crudă la alte alimente. În plus, carnea ar trebui să fie bine fiartă înainte de consum, mai atrage atenţia institutul citat de agenţia DPA.
