România a cheltuit aproximativ 180 de milioane de euro, fără TVA, pentru informatizarea sistemului de sănătate.

După aproape 10 ani de la demararea proiectului Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) lucrurile stau așa :

- Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) nu oferă date la zi – e ”rupt” de celelalte instituții oficiale

- Cardul Electronic de Sănătate – funcționează cu sincope

- Dosarul Electronic de Sănătate – are mari probleme de reglementare.

- Sistemul de prescripție electronică (SIPE) dă rateuri tot mai frecvente și nu e folosit de toate spitalele

cursdeguvernare.ro prezintă de ce ”nu se leagă” lucrurile în sistemul de sute de milioane de euro.

Sistemului Informatic Unic Integrat: luni de zile până află că te-ai născut, sau că ești asigurat

SIUI a costat 123,98 de milioane de euro, fără TVA.

A început să funcționeze oficial din 2010, dar are și acum aceleași probleme ca la inaugurare.

Dincolo de soft și de infrastructură, SIUI prezintă numeroase deficiențe provocate de instituțiile partenere care ar trebui să alimenteze baza de date cu informații imediat acestea apar.

În SIUI, medicii verifică starea de asigurat a unui pacient, calitate ce se constată din datele introduse de Evidența Populației, de Ministerul Educației, Ministerul Muncii, ANAF etc.

Fiindcă acestea alimentează cu mare întârziere baza de date, uneori și de două luni, totul se complică la utilizatorii din sănătate.

Fractură de 2 luni între datele reale esențiale  și înregistrarea în SIUI :

• Din momentul în care un angajator virează la bugetul de asigurări contribuțiile pentru un angajat nou și până când asiguratul respectiv apare în SIUI trec două luni. În această perioadă, dacă are nevoie de servicii medicale, salariatul și furnizorii de servicii medicale trebuie să urmeze procedurile de pe vremea când CNAS nu se informatizase – adeverințe de la firmă etc.
• Tot două luni poate dura intervalul de când se naște un copil și până când Evidența Populației îi introduce datele în SIUI.
• SIUI nu a fost updatat pentru a preciza aspecte care le-ar permite unor pacienți să beneficieze și de alte reduceri ale serviciilor medicale (este cazul persoanelor încadrate într-o categorie de handicap sau al revoluționarilor).

O firmă monitorizează în timp real erorile din sistemul CNAS

O firmă de IT a realizat un sistem de monitorizare în timp real a modului în care funcționază PIAS, sistem care a început înregistrarea în octombrie 2015, dar a devenit public pe 15 ianuarie anul acesta.

Datele sunt colectate automat de la un număr de 363 de medici unici, pe câteva servicii medicale.

Joi, în jurul prânzului, în acest siui.monitor erau introduse peste 115.605 de tranzacții în PIAS, iar rata erorilor pe toate activitățili efectuate în sistemul electronic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate era de 11,41%.

În CEAS (cardul de sănătate), rata era de 4,77%, la semnarea de date cu cardul de siguranță.

Cele mai mari rate ale erorilor:

• 60% în SIUI (verificarea fișierului de răspuns la raportare)
• 50%, tot în SIUI, activitatea de transmitere a raportărilor lunare
• 28,57%, anulare ordine de factură electronică, în SIUI
• Verificarea calității de asigurat figura cu o eroare de 13,33%

Dosarul electronic de sănătate (DES)

Peste opt milioane de români au în acest moment un Dosar Electronic de Sănătate, mulți dintre ei fără să știe acest lucru. Pentru simplul motiv că această chestiune nu a fost încă reglementată complet, iar statul consideră că dacă ți-ai ridicat cardul, ți-ai dat acceptul pentru deschiderea Dosarului.

Dacă ai card, ai dosar, iar în acesta se adună toate datele unei persoane referitoare la serviciile medicale de care a beneficiat.

Absolut toate informațiile ce se introduce într-unul dintre elementele sistemului PIAS sunt absorbite automat în DES.

Modul în care este conceput la nivel de soft întregul sistem nu permite blocarea unor informații, la cererea unui pacient care își cunoaște drepturile.

Sandra Adalgiza Alexiu (foto), vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), are printre clienți un avocat care a refuzat să i se înregistreze în baza CNAS orice informație în plus față de consultația respectivă.

Fiindcă nu este tehnic posibil, soluția rămâne neînregistrarea consultației, adică nedecontarea de către Casă a acestor servicii.

“Ar trebui să existe o posibilitate de debifare a unor informații și, totodată, posibilitatea de a fi plătit de CNAS pentru consultația efectuată”, explică Sandra Alexiu.

Alternativa privată la softul gratuit dar minimal al statului

Pentru rezolvarea acestor probleme, au apărut deja patru firme care le oferă medicilor de familie variante mult mai performante la softul gratuit oferit de stat.

Casa pune la dispoziția medicilor un soft minimal, în timp ce firmele respective au dezvoltat unul cu mai multe opțiuni, printre care și bifa pentru a nu trimite informații în Dosarul de sănătate.

În plus, aceste patru soluții private permit și statici din care medicii pot extrage mai multe informații folositoare.

Dintre medicii de familie, aproximativ 60% folosesc softuri private.

Costuri și informațiile adunate

DES a costat aproximativ 20 de milioane de euro, iar testarea sistemului a început în 2014, din 2015 fiind obligatoriu.

Sistemul colectează datele medicale relevante le pune la dispoziţia medicilor atunci când pacienţii beneficiază de servicii medicale, date ce sunt grupate în cinci secțiuni, din care primele patru sunt accesibile celor din sistemul de sănătate, iar ultima, doar pacientului:

• Sumarul cu date medicale vitale esenţiale – accesibil în situaţii de urgenţă (grupă sânge, RH, alergii, reacție la diverse medicamente etc.). Poate fi vizualizat de medici fără acceptul pacientului
• Istoricul medical complet
• Antecedentele declarate medicului în cadrul consultaţiei
• Istoricul documentelor medicale (arhivate în ordine cronologică)
• Date personale securizate şi care pot fi modificate online de pacienţi

În Occident există o intensă controversă și dezbatere publică pe acest dosar medical, din cauza suspiciunilor privind folosirea și securitatea datelor din sistem, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Sandra Alexiu, completând: “La noi nu a existat nici măcar o dezbatere publică pe acest subiect care în străinătate este atât de firebinte”.

Sistemul de prescripție electronică (SIPE)

Proiectul a costat aproximativ 10 milioane de euro, a devenit obligatoriu în 2013 și este partea din PIAS care funcționează cel mai bine.

Sau, mai exact, spune Sandra Alexiu, funcționa. De la apariția cardului de sănătate, și SIPE înregistrează disfuncționalități tot mai frecvente.

Din 2012 s-a lucrat combinat, și în sistem și pe hârtie, dar la aproape patru ani după introducere nu este folosit 100% la nivel național, existând încă furnizori care susțin că nu au logistica necesară ( interne, în principal, dar și computer, imprimantă etc.)

Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS)

Cu o valoare inițială de circa 25 de milioane de euro, cardul a început să fie testat din 2014 și a devenit obligatoriu începând cu septembrie 2015.

Este obligatoriu pentru a beneficia de servicii medicale, singura excepție fiind la camera de urgență. Autoritățile au anunțat însă că analizează posibilitatea introducerii obligativității cardului și în cazul serviciilor de urgență.

A înregistrat rateuri din prima zi de obligativitate și, de atunci, căderile sistemului s-au tot repetat.

Nu a avut niciodată mentenanță, fiindcă înființarea sistemului a durat mult peste termenele din contractele încheiate cu firmele implicate.

Mai mult, Novensys Corporation, compania care avea în atribuții mentenanța prin contract (pe perioada valabilității acestui contract), a intrat în insolvență în decembrie 2014, înainte să înceapă funcționarea obligatorie a CEAS.

Informațiile din memoria electronică a cardului de sănătate:

• Numele şi prenumele asiguratului
• Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
• Numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de  sănătate (CID)
• Data naşterii
• Termenul de valabilitate al cardului (5 ani)
• La cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale

Cronologia căderilor din PIAS

CEAS: 1-6, 19, 27 mai, 28 august, 18, 21, 22 septembrie, 9, 14, 19, 29, 30 octombrie, 3, 13 noiembrie, 4, 15, 16 decembrie.

SIUI: 1-6, 19, 27 mai, 9, 13, 14, 19 octombrie, 3, 9, 13, 25, 26 noiembrie, 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 decembrie

SIPE (Sistemul Informatic al Prescripției Electronice) : 9, 14, 19 octombrie, 3, 9, 13, 24, 25 noiembrie, 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 decembrie.

Sursa