“Dă, mamă, la Medicină, că e bănoasă” – asta i-au spus părinții Iuliei, înainte să se hotărască ce facultate va urma. Tânăra le-a ascultat sfatul. Oricum îi plăcea să se joace de-a doctorul, când era mică.
După sase de facultate și alți 5 de rezidențiat, a trecut cu bine, în luna octombrie, și de examenul de specialitate. A devenit medic oftalmolog. În luna decembrie a terminat rezidențiatul și și-a încheiat și contractul cu Spitalul Județean. La aproape 10 ani de la decizia pe care o credea drept cea mai bună din viața ei, a fost nevoită să își depună actele la șomaj. Soțul ei este încă medic rezident. Băiețelul lor are 9 ani.
Acesta este scenariul prin care trec aproape toți medicii tineri, proaspăt specialiști: în sistemul medical românesc nu sunt posturi disponibile. Deși ne plângem că medicii ne pleacă în străinătate, nu există niciun program integrat prin care tinerii specialiști să își poată continua munca în spitalele din sistemul privat. Cei care reușesc să se angajeze în clinici private, rămân în țară. Cei mai mulți pleacă în străinătate. Mulți, însă, legați de familie și locuri, rămân aici. În șomaj.
Medic specialist, cu 400 de lei pe lună
Tinerii specialiști care nu au plecat din țară au trecut pe la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă. “Există cereri privind acordarea indemnizației de șomaj, depuse de medicii rezidenți care au finalizat perioada de rezidențiat. Indemnizația de șomaj se acordă începând cu data desfacerii contractului de muncă, dacă cererea a fost înregistrată în evidența instituției noastre în maxim 10 zile calendaristice”, spune Dana Radu, purtător de cuvânt al AJOFM Sibiu.
Radu Dancu a terminat Hematologia acum 2 ani. A trecut prin aceeași poveste: niciun post liber pentru hematologi, în toată țara. Și-a luat dosarul în braț și l-a depus la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, cerându-și indemnizația de șomaj. “N-aș putea să spun că m-am simțit umilit. Mi-am asumat consecințele meseriei, știind ce mă așteaptă după ce termin. Am fost uimit să văd nu atât faptul că intru în șomaj, ci suma modică, de… în jur de 400 de lei, care mi-a revenit pe lună. Și perioada de doar 6 luni în care o primesc. Măcar dacă ne-ar fi asigurat șomajul până la un următor concurs de rezidențiat”, spune medicul.
Tânărul sibian este printre puținii specialiști din generația sa care au rămas în țară. “Cred că am fost cinci în total, pe Hematologie și vreo 2 sau 3 cred că-s deja plecați dincolo. Iar din colegii mai mici, care au început un an după noi, pleacă pe capete, în țările din Vest”, mai spune Radu Dancu.
Și Tiberiu Cismaș crede că nu are prea multe variante. “Sunt două opțiuni mari și late. Una este să rămâi în șomaj până când se publică un post relativ convenabil pentru tine. A doua variantă este, după cum bine se știe, plecatul din țară. Eu, personal, aș prefera să rămân în țară. Eu urmăresc în continuare Viața Medicală , aștept să publice posturi, intenționez să mă prezint la concurs… În contextul în care se va prelungi foarte mult situația asta, va trebui să iau în considerare și varianta adiacentă”, spune medicul.
Frână de la Ministerul Sănătății
Iulia și Radu nu sunt singurii medici care au terminat rezidențiatul și și-au depus actele pentru indemnizația de șomaj, pentru că nu sunt posturi disponibile. Angajarea a fost însă frânată și de Ministerul Sănătății, care le-a trimis actele târziu.
Patruzeci și șapte de medici încadrați ca rezidenți la Spitalul Județean din Sibiu și-au dat examenele de specialiști în lunile octombrie-noiembrie. Abia după două luni de la examinare, ei au început să primească certificatele doveditoare din partea Ministerului Sănătății. Fără acest certificat, ei nu și-au putut ridica nici dreptul de liberă practică și nici parafa. Așa că, chiar dacă ar fi găsit posturi disponibile, nu s-ar fi putut înscrie la concurs.
Autoritățile recunosc că actele vin cu întârziere, dar spun că acesta este un an bun. Certificatele au întârziat, în anii trecuți, și 3-4 luni. “Direcțiile de Sănătate Publică sunt abilitate să acorde codul de parafă medicilor care și-au obținut dreptul de liberă pratică, conform legislației în vigoare și loc de muncă în rețeaua sanitară din județ”, spune Krisztine Gaal, purtător de cuvânt al DSP Sibiu.
Câți rezidenți au rămas angajați? Unul singur
În 31 decembrie 2015, patruzeci și șapte de medici și-au terminat stagiile de rezidențiat și, deci, și contractele cu spitalul. Din cei 47, unul singur a rămas angajat. “În unitatea noastră, la finalul anului trecut, în luna decembrie, mai exact, a fost încadrat un medic, în specialitatea Obstretică-Ginecologie, pe secția Ginecologie I”, explică Decebal Todăriță, purtător de cuvânt al Spitalului Județean.
Tinerii specialiști vorbesc cu greu despre situația lor și recunosc că le e teamă de repercursiuni. Niciun spital din țară nu își va dori un medic care să vorbească despre probleme sistemului medical, cred rezidenții. “Persoanele care vorbesc deschis nu sunt privite atât de bine de persoanele de la conducere – pentru că toată lumea știe că sistemul funcționează, dar nu funcționează așa cum ar trebui… Se tem, să zicem așa. De represalii, de a nu le fi puse piedici în pregătire, în dezvoltarea personală și profesională”, crede Tiberiu Cismaș.
Anul acesta, numărul de absolvenți de rezidențiat este de două ori mai mare decât în anii precedenți. Din cauza scurtării perioadei de rezidențiat, au terminat pregătirea două generații simultan.
Notă: Iulia este un personaj real, însă preferă să rămână cu identitatea ascunsă, de teama eventualelor repercusiuni. Faptele prezentate sunt reale, însă numele a fost ales la întâmplare.
