Activitatea de recunoaştere a calificărilor profesionale din domeniul medical va fi modernizată, iar diplomele obţinute în străinătate vor fi echivalate mai uşor şi mai repede, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Teoretic, autorităţile spun că, astfel, vor încuraja „dezvoltarea profesională a medicilor români”. Practic, însă, cei supracalificaţi nu sunt bine primiţi de somităţile din ţară. Recunoaşterea supraspecializărilor rămâne la mâna unor comisii din minister şi de la Colegiul Medicilor din România.
În ultimii ani, mai mulţi medici români, specialişti recunoscuţi la nivel internaţional, au povestit cum au fost primiţi de statul român, atunci când au decis să se întoarcă să profeseze în ţară.
Neurochirurgul Ştefan Mindea, un medic şcolit la prestigioasa Universitate Stanford, a stat aproape un an „pe tuşă” după ce s-a întors în ţară, aşteptând ca statul român să-i echivaleze studiile. Deşi la doar 36 de ani era profesor universitar în chirurgia spinală minim-invazivă şi a devenit directorul Secției neurochirurgie și chirurgie spinală oncologică a Centrului Medical Universitar Stanford, iar timp de cinci ani consecutiv a fost clasat în Top 5 al celor mai buni chirurgi de la Stanford, în România nu a putut face nicio operaţie simplă, din cauză că nu i se recunoşteau diplomele. Problema s-a rezolvat abia după ce povestea a ajuns în presă.
Un alt medic, dr. Victor Costache, s-a specializat în chirurgie cardiovasculară în Franţa. După ce a lucrat mai bine de 10 ani în spitalele de peste hotare, întors în ţară, a aflat că trebuie să îşi echivaleze studiile, chiar şi pentru a putea acorda o simplă consultaţie, deşi avea diplomă obţinută în UE. Doctorul Costache spune că cele nouă luni de tergiversări, cât a durat echivalarea studiilor, au reprezentat cea mai grea perioadă din cariera lui de medic.
Dacă în cazul celor doi specialişti, lucrurile s-au rezolvat într-un final, nu acelaşi lucru se poate spune despre medicul Marius Uscatu, care, după ce a terminat rezidenţiatul în România, s-a supraspecializat în chirurgia piciorului şi a gleznei, în Franţa. De circa opt ani, chirurgul se luptă cu autorităţile să-i recunoască studiile.
„Modernizare” cu calificări din secolul trecut
Ministerul Sănătății a pregătit un proiect de Hotărâre de Guvern, pentru modificarea şi completarea HG 1282/2007, pentru aprobarea normelor privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist și de moașă, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat aparținând Spațiului Economic European sau de Confederația Elvețiană, prin care se doreşte modernizarea procedurilor de echivalare. Astfel, în proiect se precizează că autorităţile competente în domeniu vor fi obligate să adopte toate măsurile necesare pentru ca toate cerinţele, procedurile şi formalităţile prevăzute de directivele europene să poată fi îndeplinite cu uşurinţă, de la distanţă şi prin mijloace electronice, ceea ce ar scurta termenele de aplicare a procedurilor.
Însă documentul elaborat de Ministerul Sănătăţii face referire doar la calificările de bază, recunoscute mutual între statele membre, şi la diplome obţinute în anii 80, nu şi la supraspecializările din domeniul medical, care ar conduce, într-adevăr, la o modernizare a sistemului de sănătate din România. Vor fi recunoscute, spre exemplu, calificările de medic specialist cele din Spania, de până în 1997, sau diplomele de specialist obţinute în Italia, între 1983 şi 1991.
Buni doar pentru alţii
Supraspecializarea este tendinţa modernă a medicinei occidentale. În România, însă, echivalarea şi recunoaşterea supraspecializărilor depind şi vor depinde în continuare de orgoliile medicilor din comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ale Colegiului Medicilor din România (CMR).
„În cadrul specialității Ortopedie, în România există supraspecializările: artroscopie, chirurgia mâinii, ecografie musculo-scheletală, chirurgie spinală, traumatologie sportivă. Profesorii de ortopedie din comisii și comitete refuză recunoașterea specializării mele, deoarece ar însemna că eu să pot înființa o supraspecializare de chirurgia piciorului, pe care s-o coordonez eu. Nimeni altcineva din România nu are studiile, diplomele, priceperea și recunoașterea internațională în acest domeniu, iar asta îi face invidioși pe profesorii de ortopedie decidenți în domeniu, deoarece ar trebui să-mi recunoască competență și recunoașterea internațională”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, dr. Marius Uscatu, care, în prezent, profesează în mediul privat şi, totodată, predă cursuri de chirurgia ante-piciorului la universităţi de peste hotare.
