Populaţia judeţului Bihor a scăzut în 2015 la 619.000 locuitori faţă de 620.000 în 2014, iar mortalitatea a crscut de la 10,61 la mie la 11,6 la mie, ceea ce este un semnal de alarmă îngrijorător, a spus miercuri, la prezentarea bilanţului activităţii pe anul trecut, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Daniela Rahotă.
Degradarea în statistici
Potrivit acesteia, cele mai frecvente cause ale mortalităţii în Bihor sunt bolile aparatului cardiovascular (România fiind, de altfel, pe primul loc în UE din acest punct de vedere), tumorile maligne, bolile aparatului respirator şi ale celui digestiv, precum şi accidentele rutiere.
Această tendinţă face ca, în ciuda unei uşoare creşteri a natalităţii (8,73 naşteri la mie în 2015 faţă de 8,60 în 2014), în Bihor sporul demografic să rămână şi anul trecut negativ (minus 2,4 la mie faţă de minus 2 în anul precedent).
A crescut, de asemenea, şi mortalitatea infantilă, de la 6,4 la mie în 2014 la 9,4 la mie anul trecut, motiv de îngrijorare chiar dacă în continuare Bihorul "stă bine" în comparaţie cu media naţională (care este de aproape 11 la mie).
De asemenea, dr. Rahotă a subliniat că se constată o creştere a îmbolnăvirilor cu diabet (peste 2.600 noi cazuri în 2015 faţă de 2.400 în anul precedent).
Educaţie şi prevenţie
"E bine că ne modernizăm sistemul sanitar, că avem aparatură RMN şi alte echipamente performante, dar problema e că stăm slab în ce priveşte educaţia sanitară a populaţiei şi prevenţia", a spus directorul DSP.
Dr. Rahotă a afirmat că o mare parte din problemele de sănătate ale populaţiei se datorează chiar lipsei de educaţie a oamenilor, precum şi neimplicării suficiente a medicilor de familie în rezolvarea din stadiile incipiente a problemelor de sănătate.
Astfel, doctoriţa a dat exemplul medicilor de familie din Bihor care au refuzat să-şi trimită pacientele la screeningul pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, cu toate că femeile din grupele de risc beneficiază de gratuitate, dar şi refuzul legiuitorilor de a introduce ca materie de studiu cursurile de igienă şi educaţie sanitară ori cele de pediatrie în programele facultăţilor de medicină.
Totodată, dr. Rahotă a spus că au existat şi cazuri când medicii din centrele de permanenţă "s-au spălat pe mâini" trimiţându-şi pacienţii, pur şi simplu, la unităţile ori compartimentele de primire a urgenţelor, ceea ce a încărcat nepermis volumul de lucru al medicilor urgentişti.
Avertismente şi amenzi
În ce priveşte partea birocratică ce reflectă activitatea de control a DSP, directorul instituţiei a spus că în cursul anului trecut inspectorii sanitari au intensificat acţiunile de verificare a agenţilor economici care influenţează sănătatea populaţiei, una dintre principalele preocupări fiind asigurarea potabilităţii apei.
"În Bihor, potabilitatea apei este asigurată în proporţie de 53,76%", a spus dr. Rahotă, precizând că se fac zilnic măsurători şi analize în laboratoare specializate, sub acest aspect fiind constatat un progres evident faţă de anul 2014, când apa era potabilă doar la jumătate dintre distribuitorii autorizaţi în sisteme centralizate, saltul calitativ fiind pus pe seama "creşterii absorbţiei de fonduri europene care a permis înlocuirea unor reţele de distribuţie, repararea ori înlocuirea unor staţii de epurare".
Pe de altă parte, anul trecut DSP a dat peste 200 de amenzi în valoare cumulată de 138.000 lei pentru încălcarea legislaţiei privind comercializarea produselor alimentare şi a retras de la comercializare mai multe produse alimentare, băuturi carbogazoase şi cosmetice, dar şi suplimente alimentare "nenotificate", adică neverificate de nicio autoritate din România.
Tot anul trecut, DSP a mai amendat 12 unităţi de învăţământ din cauza mizeriei grupurilor sanitare ori sistemelor de încălzire periculoase, 14 unităţi sanitare nespitaliceşti şi 6 spitale, cauza fiind nerespectarea procedurilor de curăţire şi dezinfecţie ori încălcarea interdicţiei privind fumatul.
