„Programul Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin este un eşec. Principalele motive, lipsa de implicare a reprezentanţilor structurilor care trebuiau să verifice derularea programului, dar şi a medicilor de familie care nu au recrutat femeile ce ar fi trebuit să ajungă la centrele de recoltare a testelor. Trebuie să recunoaştem aceste lucruri. Nu ca să ne învinovăţim reciproc, ci ca să putem stabili cu claritate ce nu a funcţionat şi ce trebuie să facem pe viitor pentru a remedia situaţia“, a declaratprof. dr. Mircea Onofriescu în cadrul unei conferinţe tip dezbatere „OncoForum“, organizată ieri, la Iaşi, de AstraZeneca cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.
Oncologii ieşeni şi medicii de la celelalte specialităţi care au participat la dezbatere au subliniat importanţa programelor de screening în depistarea cancerelor, discutându-se mult pe marginea cancerului de col uterin şi sân pentru care în România, cel puţin teoretic, se derulează programe naţionale de screening.
„Corect este să recunoaştem că aceste programe de screening nu au funcţionat aşa cum ar fi trebuit. Au fost prost gândite, nu s-a ştiut exact cine este responsabil pentru fiecare, direcţiile de sănăte publică din cadrul MS nu au verificat cum se derulează, ce rezultate există şi dacă nu funcţionează cu rezultatele aşteptate, de ce se întâmplă acest lucru. În plus, medicii de familie care trebuiau să recruteze şi să consilieze pacientele nu s-au implicat suficient în derularea acestui program. În consecinţă, numărul femeilor care au ajuns în centrele de recoltare pentru testul Babeş - Papanicolau este foarte mic. Dacă tragem linia, trebuie să recunoaştem că programul de screening pentru cancerul de col uterin este un eşec. Cu siguranţă trebuie regândit“, a subliniat prof. dr. Mircea Onofriescu.
Reprezentanţii medicilor de familie sunt de accord cu ideea că programul trebuie regândit, dar subliniază însă că, iniţial, aceştia s-au implicat, mulţi dintre ei renunţând însă pe parcurs din motive care au ţinut de proasta funcţionare a programului. „În primul rând, nu a existat centru unic unde să fie trimise pacientele pentru recoltări şi unde să se centralizeze datele. Apoi, circuitul documentelor este foarte greoi - acele fişe care trebuie completate la consiliere, luate de paciente, duse la centrul de recoltare şi aduse înapoi la medicul de familie. Unele dintre paciente nu mai reveneau cu rezultatele. Ar trebui gândit un circuit electronic mai practic, mai simplu de utilizat. Mai trebuie spus şi că finanţarea era foarte înceată - mulţi medici de familie au renunţat la a se implica şi pentru că sumele pentru servicii - consiliere, cu sau fără recoltare - veneau foarte târziu. Iar la un moment dat, s-a oprit finanţarea şi nu s-au mai decontat deloc bani. Ar trebui să se înţeleagă: prevenţie fără finanţare nu se poate face. Cred că ar trebui să ne aşezăm toţi la masă şi să regândim programul. Noi avem deschidere pentru astfel de discuţii care ne-ar ajuta să găsim soluţii pentru un program de screening care poate funcţiona şi poate salva vieţi“, a explicat dr. Dan Pletea, medic de familie, membru în conducerea Societăţii Medicilor de Familie.
