Românii care se îngrijesc de propria sănătate, într-un mod care poate fi controlat de statul român, ar putea primi stimulente în bani, dar nu „în buzunar”, ci într-un cont de economii de sănătate – CES. Noutatea legislativă este prevăzută de un proiect de lege privind activitatea de prevenţie în sănătate, proiect aflat în dezbatere publică până la începutul lunii martie.
„Populaţia din România trăieşte în medie cu 10 ani mai puţin decât media populaţiei Uniunii Europene şi o parte importantă din ultimele decade de viaţă este trăită cu multimorbidităţi (mai multe boli cronice concomitente) și dizabilitate. Acestei stări de fapt i se adaugă și următoarele:
- mortalitatea infantilă este mai mare de 3 ori decât media UE (decese în primul an de viaţă);
- mortalitatea primei copilării prin boli infecţioase respiratorii și digestive este intre 5 și 50 de ori mai mare decât media UE (răceli și boli diareice);
- mortalitate prin boli cardiovasculare, mai ridicată de 3-5 ori decât media UE (infarct miocardic și AVC);
- incidenţa și prevalenţa cancerelor ce pot fi prevenite este în creştere comparativ cu tendinţa de scădere constantă în marea majoritate a statelor UE;
- alte boli cronice cu impact major în sănătatea publică au tendinţa constant crescătoare (diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli renale cronice) cu consecinţe dezastruoase atât pentru bugetul sănătăţii cât și pentru productivitatea și bunăstarea populaţiei.
De asemenea, statusul social are un rol determinant în inechităţile din starea de sănătate influenţând stilul de viaţă și comportamentul faţă de riscuri, accesul la serviciile de sănătate, cât și povara bolii, dizabilitatea și mortalitatea prematură. Cu alte cuvinte, populaţia cu un status social precar are riscuri considerabil mai mari să se îmbolnăvească mai repede, să sufere de mai multe afecţiuni cronice și să moară mai repede decât populaţia cu un status social ridicat” se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de aproape 130 de deputați, majoritatea liberali. Inițiatorii atrag atenția asupra faptului că modalitatea în care sistemul de sănătate a răspuns ameninţărilor cu care se confruntă „a constat într-o alocare preponderentă a fondurilor destinate asistenţei curative specializate (spitalului și medicamentelor) în detrimentul educaţiei pentru sănătate, asistenţei preventive și asistenţei medicale primare. De asemenea, modalitatea în care este organizat, finanţat și funcţionează sistemul de sănătate în prezent, nu este adaptată ameninţărilor reprezentate de „epidemia” de boli cronice care afectează populaţia din România în prezent și în următorii ani și mai ales nu adresează în mod special riscurile populaţiei cele mai vulnerabile”.
Se va înființa Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate
Concret, proiectul prevede înființarea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate care ar urma să funcționeze în subordinea Ministerului Sănătății și care va prelua toate atribuţiile şi prerogativelor Ministerului Sănătăţii, Institutului de Sănătate Publică, precum şi cele ale Direcţiilor de Sănătate Publică în desfăşurarea, coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii.
ANPS va fi totodată responsabilă de realizarea unei strategii și a unui program național de prevenție multianual în care sunt definite activitățile de prevenție în domeniul sănătății din România. Strategia, programele multianuale şi anuale se fac împreună cu societăţile medicale de profil care sunt reprezentate în consiliul ANPS şi sunt supuse controlului parlamentar. Pentru activitățile de prevenție se propune alocarea din bugetul de stat a unei sume minime care nu poate fi mai mică de 10% din sumele alocate sistemului naţional de sănătate (MS şi CNAS).
Controlul îndeplinirii obiectivelor ANPS se va realiza de către Institutul Național de Sănătate Publică. „INSP are rolul de a identifica obiective strategice, cum este de exemplu rata de vaccinare specifică recomandată de OMS şi să verifice în teren dacă ANSP atinge aceste obiective specifice. În acest fel, avem o evaluare obiectivă a activităţii ANSP şi ne asigurăm că obiectivele nu rămân la stadiul de intenţii frumoase”, subliniază autorii proiectului de lege.
